“Ce dac-o să fie la Roşia Montană un pic mai multă cianură?”

1

Motto: “Dragi străini, /La banii noştri, câteva sute de tone de aur nu mai contează, /Aşa că mai bine vă dăm vouă auru’,că voi ştiţi cum se exploatează. /şi oricum e poluare,aşa că să nu vorbim cu ură. /Ce dac-o să fie la Roşia Montană un pic mai multă cianură?” (Taxi – Strada mea c-un singur bec.)

– Anunţul conform căruia negocierile pentru implementarea proiectului Roşia Montana se află pe ultima sută de metri a relansat disputa civica legată de utilitatea pentru România a proiectului respectiv. Aflat între ciocanul includerii zonei pe lista celor 7 mai periclitate situri istorice europene şi presiunile politice/financiare legate de demararea proiectului, executivul României se pregăteşte să arunce responsabilitatea deciziei finale în braţele Parlamentului.

 

  • Politicieni de vanzare

 Pe 19 august, premierul Victor Ponta declara că „va începe orice fel de explorare şi exploatare numai în măsură în care Parlamentul României va adopta o lege care să prevadă condiţiile de mediu, condiţiile de participare a statului român, faptul că toţi banii care rezultă din redevenţe şi din beneficii intră într-un fond de dezvoltare durabilă şi numai dacă Parlamentul după care, sigur, preşedintele şi toate celelalte proceduri vor fi îndeplinite. Guvernul va trimite rezultatul negocierilor până la începutul sesiunii parlamentare. Mai departe, cum şi cât timp va trece prin cele două Camere, dacă va trece, dacă va fi adoptat, dacă va fi modificat, nu ştiu să vă spun acest lucru”.

Declaraţia nu a surprins prea mult media românească, fiind în ton cu pasarea responsabilităţii eşecului privatizării CFR Marfă, care se încearcă a fi translat în curtea CSAT sau a Consiliului Concurenţei, dar şi cu procedura folosită de cabinetul Năstase în momentul privatizării Petrom.

Ca şi atunci vorbim în aceste momente de cedarea resurselor minerale în favoarea unei companii străine, motivaţia principală fiind crearea de noi locuri de muncă şi colectarea de importante sume care însă, surprinzător, nu vor lua calea firească a bugetului de stat, ci ”beneficiile care rezultă din redevenţe şi din alte lucruri care ţin de aceasta posibilă exploatare vor intra într-un cont special, (…) de dezvoltare”.

Iar, pentru a deturna atenţia de la această redirecţionare a profitului potenţial rezultat din colaborarea cu cei de la Gabriel Resources, Victor Ponta a ţinut să precizeze că negocierile care se poartă în acest moment vizează “schimbarea şi întărirea până la cele mai înalte standarde a condiţiilor de mediu, o participare a statului român mai semnificativă decât era şi un nivel al redevenţelor mare”.

 

  • Cum a ajuns un fost şef de la Roşia Montana în Guvernul României?

Declaraţiile lui Victor Ponta au făcut deja valuri, opoziţia, prin vocea vicepreşedintelui PDL, Sulfina Barbu, solicitându-i acestuia să explice public de ce şi-a schimbat atitudinea în ceea ce priveşte exploatarea rezervelor de aur de la Roşia Montana şi a trecut proiectul pe lista obiectivelor prioritare ale Guvernului.

“Proiectul Roşia Montana va fi în continuare blocat pentru că nu toţi politicienii pot fi cumpăraţi cum sunt cumpăraţi alţii din toate partidele” a reamintit în acest context Sulfina Barbu declaraţia făcută în octombrie 2011 de către Victor Ponta.

Ţinând cont de aceasta, PDL îi solicită premierului USL să “spună public cine l-a cumpărat şi cu cât pentru deblocarea proiectului Roşia Montana? Plecăm de la propria declaraţie a domnului Victor Ponta. Deci, conform convingerilor domniei sale, dânsul a fost cumpărat pentru a fi de acord cu proiectul Roşia Montana”.

Mai mult, Sulfina Barbu, îi cere lui Victor Ponta să explice “de ce a numit la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie un fost director de la Roşia Montana, pe domnul Gabriel Dumitrascu, care a condus această companie vreme de cinci ani. Trebuie să explice public preacinstitul domn Ponta care ne spunea că va avea cel mai cinstit Guvern, care au fost resorturile care au stat la baza schimbării punctului de vedere din octombrie 2011 până astăzi şi cum a ajuns un fost şef de la Roşia Montana în Guvernul României pe o poziţie atât de importantă„.

În contrapartidă, Victor Ponta ţinea să precizeze (în cadrul unei intervenţii televizate) că după toate negocierile, s-au schimbat garanţiile de mediu, s-a schimbat participaţia statului român, s-a schimbat nivelul de redevenţe. “Însă eu nu vreau aici să spun că e bine sau e rău, ci că de 13 ani ţinem un proiect fără să spună Guvernul «albă» sau «neagră»”. Mai mult, cei de acolo ne dau în judecată şi probabil că vor şi câştigă despăgubiri” a avertizat premierul României.

Iar în ceea ce priveşte schimbarea sa de optică referitoare la respectivul proiect, Victor Ponta a ţinut să precizeze că “nu voi vota pentru acel proiect, am propriile mele convingeri şi nu mi le-am schimbat. Însă cred că am datoria ca prim-ministru să nu stau cu proiectul în sertar, cum au stat atâtea guverne, ci să-l punem pe masă. Nu există autoritate deasupra Parlamentului. Dacă Parlamentul va decide să-l respingă, s-a închis problema”.

 

  •  Tablou sinistru: până unde au ajuns negocierile?

Dincolo însă de polemica politică trebuie ţinut cont de faptul că informaţiile provenite din culisele negocierilor şi publicate de site-ul www.pesurse.ro au permis avansarea următoarelor premise de semnare a contractului:

–          Statul român va deține 25% din capitalul social al RMGC pe toată durata licenţei

–          Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) că plata redevenţei să se facă în natură.

–          România va încasa 5,2 miliarde $ la bugetul de stat şi bugetele locale

–          Se vor înființa 3.200 de locuri de muncă

–          România va primi 6% din valoarea aurului extras

–          Se vor inveşti 100 de milioane $ în proiecte de conservare a patrimoniului cultural, amenajarea de trasee turistice, muzee

–          Împădurirea a 1.000 ha de teren

–          Dreptul de concesiune asupra imobilelor din perimetrele proiectelor miniere va fi atribuit direct RMGC pe o perioadă de 49 de ani. Licenţa de exploatare se poate prelungi pe perioade de până la 20 de ani

–          Statul român va fi participa la toate adunările generale ale acţionarilor. Consiliul de Administraţie va fi format din 9 membri din care 3 vor fi ai statului român.

–          RMGC are dreptul de a exploata numai minereurile auro argentifere de la Roşia Montană

–          Litigiile vor fi soluţionate de Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris

Numai că pentru aceasta statul român trebuie să se angajeze să respecte un calendar care se permită demararea propriu-zisă a proiectului. Astfel, până în decembrie 2013 va fi avizat PUZ-ul iar până în martie 2014, toate ministerele şi primăriile trebuie să dea toate avizele, hotărârile şi deciziile necesare derulării proiectului.

După care până la finele lunii mai 2014 va trebui clarificat dreptul de folosinţă asupra imobilelor din perimetrul de exploatare şi scoaterea acestora din Fondul Forestier. Luna iunie va aduce cu sine obţinerea Autorizaţiei de Construire şi demararea procesului de construire propriu-zisă a facilităţilor de exploatare şi producţie. Procesul de construcţie va dura până în noiembrie 2016 dată la care mina va intra în funcţiune.

Pentru ca totul să decurgă conform calendarului stabilit, executivul de la Bucureşti va “netezi” posibilele obstacole legate de dreptul de proprietate, declarând proiectul ca fiind de utilitate publică, ceea ce va simplifica enorm expropierea imobilelor urmând ca acestea să fie, ulterior expropierii, plătite de compania canadiană.

În plus, Ministerul Mediului va scoate prin Hotărâri de Guvern suprafeţe de până la 255 hectare de teren forestier din cadrul perimetrului minier Roşia Montană.

Şi pentru a completa tabloul sinistru a ceea ce se va întâmpla în zona Roşia Montana trebuie menţionat că Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) poate apela la scoaterea de terenuri din circuitul agricol şi fondul forestier şi trecerea lor în domeniul intravilan, are dreptul să utilizeze şi să schimbe folosinţa oricăror imobile din cadrul perimetrului proiectelor miniere respective, inclusiv a celor cu destinaţie specială, ci chiar poate reloca monumente ale naturii existente în cadrul perimetrului proiectului minier, în scopul protejării acestora.

Chiar dacă toate acestea se vor face pe cheltuiala companiei miniere, ceea ce s-a întâmplat până acum în perimetrul respectiv, cu cele 17 milioane $ deja investite (suma vehiculată de RMGC) în reabilitatea şi protecţia clădirilor şi obiectivelor de interes istoric din zonă, pune sub semnul întrebării bunăvoinţa companiei în acest domeniu.

 

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Alex Nita spune

    Da, este clar: „Oamenii de la Rosia Montana nu vor decat sa munceasca”. Timp de cinci ani!. ATAT.
    3200 de oameni vor munci la distrugerea locului.
    Apoi pe locul acela nu se va mai munci NICIODATA.

    Si mai e ceva; la o redeventá de doar 6% in loc de 50-70%, e limpede ca amenajarea de trasee turistice, conservarea patrimoniului cultural, muzee, împădurirea a 1.000 ha de teren se vor face tot din banii romanilor.
    Vor castiga doar cateva cozi de topor din guvern si parlament.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.