Producţia de legume din acest an se va situa la nivelul anului trecut; legumicultorii afirmă că produc, în continuare, în pierdere

0

Producţia de legume din 2013 va fi comparabilă cu cea a anului trecut, când s-au obţinut în jur de 3,4 milioane de tone, însă producătorii sunt în continuare nemultumiţi de faptul că în ultimii cinci ani au produs în pierdere, iar statul nu le oferă niciun sprijin financiar pentru a face faţă importurilor masive de legume.

„Deşi nu pot furniza în momentul de faţă o cifră exactă, cred că producţia de legume se va situa cel puţin la nivelul celei înregistrate anul trecut, însă producătorii se confruntă în continuare cu mari probeleme. Din punct de vedere financiar, noi producem de 5 ani în pierdere, sub preţurile de cost, pentru că inputurile s-au scumpit foarte mult, iar piaţa este în continuare neorganizată. Suntem batjocoriţi în multe pieţe din ţară, unde fermierii nu au loc de intermediari. Ministerul Agriculturii a promis că va reglementa legislaţia în domeniu, dar încă nu a făcut nimic. Consider că soluţia nu este acel card de producător, de care se tot vorbeşte, ci schimbarea legislaţiei privind certificatul de producător. Acum poate avea certificat de producător orice persoană din Bucureşti, de la etajul nouă, şi care poate vinde la piaţă, banane, roşii şi castraveţi”, a declarat Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Naţionale Profesionale de Legume-Fructe din România şi al Grupului de producători Legume-Fructe Matca.

În opinia acestuia, principalele probleme care trebuie reglementate în sectorul de legume şi fructe vizează, în primul rând, legislaţia privind certificatele de producător, construirea unor centre de colectare şi depozitare în principalele bazine legumicole din ţară şi înfiinţarea Camerelor Agricole.

„S-a vorbit de acele depozite construite în marile bazine legumicole, unde fermierii ar putea să-şi depoziteze marfa, dar deocamdată nu s-a făcut nimic. Avem zone puternice de legume în ţară, la Matca, în Galaţi, la Izbiceni, în Dolj, avem în Olt, în Brăila, dar din păcate grupurile de producători au început să dispară unul câte unul. S-a pus accent pe înfiinţarea grupurilor de producători, dar ele nu sunt sprijinite. Consider că trebuie reglementată urgent legislaţia pe certificatele de producător, cea de înfiinţare a acestor centre de colectare, dar şi a Camerelor Agricole, care s-au blocat la comitetele judeţene pentru că nu au finanţare. Au căutat politizarea acestor Camere Agricole, deşi din acestea ar trebui să facă parte doar fermieri, ingineri agronomi, cei care au o legătură şi cunosc cu domeniul. Având aceste Camere se pot rezolva foarte multe probeleme la nivelul fiecărui judeţ”, a explicat Croitoru.

Acesta s-a arătat dezamăgit şi de industria de procesare din România care a distrus fermierii mici, dar şi de faptul că statul nu intervine pentru protejarea producţiei autohtone de legume şi fructe.

„Fermierii mici au renunţat să mai cultive roşii în câmp pentru că au încheiat contracte pe 0,50 lei/kg, au făcut o producţie bună, iar fabricile care mai procesează le-au oferit doar 0,25 lei/kg şi astfel am ajuns să aruncăm roşiile la gunoi şi să importăm pastă de tomate din China. Am avut fabrici de conserve puternice, iar acum cred că nu mai funcţionează mai mult de două. Direcţia horticolă din minister (Ministerul Agriculturii n.r.) mai numără acum trei oameni şi este păcat pentru că vorbim de un sector unde am ajuns să importăm semnificativ. În loc să fim protejaţi de importuri când ieşim cu producţia noastră, producătorii români sunt sufocaţi. De exemplu, în Polonia, statul are anumite pârghii şi intervine pe cantitatea importată necesară acoperirii consumului intern, astfel încât producţia internă este protejată”, a adăugat şeful Asociaţiei de legume-fructe din România.

Potrivit sursei citate, peste 80% dintre legumicultori nu beneficiază de subvenţii pe produs, nici măcar de sprijinul pe suprafaţă, pentru că deţin sub 3.000 de mp, iar conform normelor europene trebuie să deţină o suprafaţă mai mare de 0,3 ha, însă sunt obligaţi să plătească acele impozite pe venit.

„E posibil să asistăm la proteste în stradă din partea fermierilor, în octombrie, când trebuie să plătim acea taxă, pe care statul ar trebui să o pună intermediarilor, pentru că ei fac evaziunea, nu noi producătorii. Noi plătim şi la primărie şi la finanţe, iar ei nu plătesc nimic. Mai vin şi multe tiruri nefiscalizate cu legume şi fructe din Turcia şi Polonia, iar fermierii noştri, cu producţii record la cartofi, le aruncă la gunoi”, a adăugat Mircea Croitoru.

În momentul de faţă, consumul intern de legume şi fructe este asigurat în proporţie de 60-70% din producţia internă şi diferenţa din importuri.

Reprezentantul cultivatorilor de legume consideră că informaţiile referitoare la creşterea preţurilor la producători nu sunt conforme cu realitatea, întrucât toate scumpirile apărute în acest an, dar şi în anii trecuţi, au fost influenţate de intermediari.

„Noi nu am scumpit legumele nici după inundaţii şi nici după secetă, deşi mulţi care nu au nici o legătură cu sectorul şi cu fermierii au ieşit şi au spus că se vor scumpi. Cred că unii fac jocul celor care importă. În bazinul legumicol din Matca, castraveţii se vindeau la finele săptămânii trecute cu 0,80 lei-kg, roşiile cu un leu, vinetele cu 0,60 lei, iar ardeii 1,5 şi 2 lei/kg. Acestea au fost preţurile sâmbătă, dar acum la mijlocul săptămânii, pot fi chiar mai mici. La un leu kilogramul de roşii sau de castraveţi, noi nu ne acoperim costurile de producţie. Cred că ar trebui să vindem, în toată perioada în care avem producţie, cu o medie de 2 lei pe kilogramul de roşii, castraveţi sau vinete ca să avem profitabilitate, iar la ardei cu 2,5 lei. Preţul pleacă de multe ori de la noi cu 0,3 lei pe kg, iar la tarabă ajunge la 3 lei”, a explicat Croitoru.

Localitatea Matca din judeţul Galaţi are o suprafaţă de 1.600 de hectare cu solarii şi 1.500 de hectare cultivate în câmp cu legume, fiind considerată cel mai mare bazin legumicol din Europa. Asociaţia condusă de Mircea Croitoru numără în jur de 78 de membri, fiind şi cei mai reprezentativi, dar la nivel de ţară sunt constituite în jur de 65.000 de asociaţii pe domeniul legume-fructe, cu câte 2-3 membri, dar care nu fac nimic pentru fermieri.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia de legume din 2012, fără cartofi, a totalizat 3,4 milioane de tone, în scădere cu 719.000 tone, comparativ cu 2011, din cauza scăderii producţiilor medii la hectar şi a suprafeţelor cultivate. Producţiile au fost mai mici la tomate (-28,2%), castraveţi (-25,5%), ardei (-20,1%), morcovi (-18,7%), ceapă (-14,5%), pepeni verzi şi galbeni (-14,0%), varză (-4,9%). La cartofi s-a obţinut o cantitate de 2,464 milioane tone faţă de 4,07 milioane tone în 2011.

Anul trecut, suprafaţa cultivată cu legume a scăzut cu 9.000 de hectare, de la 263.000 în 2011, la 254.000 hectare anul trecut. La fructe s-a obţinut o producţie de 706.000 tone, mai mică cu 152.000 tone, faţă de cele 858.00 de tone în 2011, iar producţia de struguri a totalizat 729.000 tone, faţă de 879.000 tone în 2011.

Datele INS cuprind producţiile şi suprafaţa cultivată cu legume în câmp, sere, solarii şi grădini familiale.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.