CSM: Reducerea duratei procedurilor judiciare, printre priorităţile candidaţilor la funcţii de conducere la ÎCCJ

0

Candidaţii la funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) mizează pe creşterea calităţii actului de justiţie, prin reducerea duratei procedurilor judiciare şi prin reducerea încărcăturii de dosare pe judecător, conform proiectelor depuse joi de aceştia la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al ÎCCJ, judecătorul Iulian Dragomir propune mai multe măsuri pentru creşterea calităţii actului de justiţie înfăptuit la nivelul secţiilor şi formaţiunilor de judecată ale ÎCCJ, printre care informarea zilnică a judecătorilor şi magistraţilor asistenţi cu privire la actele normative nou apărute.

Dragomir vrea să ia şi măsuri pentru reducerea duratei procedurilor judiciare aplicate datorită fluxului mare de dosare înregistrate pe rolul instanţei supreme, prin facilitarea redactării şi utilizării documentelor întocmite în cadrul secţiilor.

Cea mai importantă propunere a sa pentru reducerea numărului de dosare pe judecător vizează solicitarea, prin intermediul preşedintelui ÎCCJ, a aplicării procedurilor pentru ocuparea imediată a posturilor vacante de judecători şi magistraţi-asistenţi de către CSM, precum şi suplimentarea numărului de posturi pentru personalul auxiliar de specialitate.

Iulian Dragomir mai consideră necesară continuarea măsurilor de degrevare a judecătorilor de sarcinile auxiliare şi consolidarea programului pilot privind extinderea atribuţiilor grefierilor şi consolidarea statutului magistratului-asistent.

Judecătoarea Nela Petrişor, candidată tot pentru funcţia de vicepreşedinte al ÎCCJ, îşi propune, ca obiective prioritare, asigurarea îndeplinirii la noi standarde de profesionalism şi modernitate a rolului fundamental al ÎCCJ – interpretarea şi aplicarea unitară a legii, precum şi realizarea unei platforme organizatorice unitare de aplicare a dispoziţiilor noului Cod civil şi noului Cod de procedură civilă împreună cu echipa managerială a Curţii, cu instanţele judecătoreşti din ţară, CSM.

Pentru atingerea acestor obiective, Nela Petrişor doreşte realizarea unui sistem integrat de management al resurselor umane printr-o mai bună organizare a activităţilor, gestionarea raţională a resurselor financiare şi revitalizarea strategiei de informatizare a ÎCCJ.

Judecătoarea Aida Rodica Popa, candidată pentru funcţia de vicepreşedinte al ÎCCJ, propune asigurarea unui management participativ al preşedintelui instanţei supreme, vicepreşedintelui şi preşedintelui secţiei penale prin stabilirea strategiei de pregătire a implementării codurilor, care se va integra în strategia CSM, PÎCCJ, a instanţelor şi parchetelor din sistemul judiciar şi a INM.

„În acest sens, propun o etapizare pe obiective cu stabilirea unor termene, în vederea unei pregătiri şi consultări ulterioare cu CSM, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele corespunzătoare şi Institutul Naţional al Magistraturii”, se arată în proiectul Aidei Popa.

Judecătoarea Cristina Iulia Tarcea, candidată la funcţia de vicepreşedinte al ÎCCJ, atrage atenţia asupra influenţei pe care un sediu necorespunzător şi personalul insuficient o au în orice activitate de management al instanţei.

„În egală măsură, am dorit să subliniez faptul că succesul unor măsuri de organizare judiciară şi funcţionare administrativă a unei instanţe, în contextul schimbării de amploare a legislaţiei, nu poate fi asigurat fără sprijinul material şi logistic adecvat şi că numai activitatea concertată a autorităţilor publice cu atribuţii de legi executive şi jurisdicţionale poate asigura reuşite unei reforme, astfel încât aceasta să nu rămână o formă fără conţinut”, consideră Cristina Iulia Tarcea.

Lavinia Curelea, care doreşte un nou mandat de preşedinte al Secţiei I Civile a ÎCCJ, arată că activitatea acestei secţii în perioada 2010-2013 s-a caracterizat prin degrevarea judecătorilor de volumul mare de dosare prin creşterea eficienţei activităţii interne şi îmbunătăţirea mediului de lucru, reducerea stocului de dosare şi a duratei de soluţionare şi dinamizarea activităţilor interne de unificare a jurisprudenţei.

„Creşterea gradului de transparenţă în interiorul compartimentelor şi al secţiei privind performanţele activităţilor desfăşurate s-a constituit într-un factor de motivare a personalului şi a permis schimbul de experienţă, facilitând astfel aplicarea de metode de lucru noi, a căror eficienţă a fost testată cu succes în practică”, arată Lavinia Curelea.

CSM a publicat, joi, lista cu judecătorii care s-au înscris pentru funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Livia Stanciu, actualul preşedinte al ÎCCJ, este singurul candidat pentru şefia Instanţei Supreme.

Conform site-ului CSM, pentru cele două funcţii de vicepreşedinte al ÎCCJ s-au înscris patru judecători, respectiv Rodica Aida Popa, care în prezent ocupă această funcţie, Iulian Dragomir, Nela Petrişor şi Cristina Tarcea.

Pentru funcţia de preşedinte al Secţiei I Civile a ÎCCJ este o singură candidatură, cea a Laviniei Curelea.
\
De asemenea, CSM a publicat şi proiectele de management ale candidaţilor. Candidaturile vor fi analizate în perioada 9 -10 septembrie.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.