Gheorghe Falcă: Politicul trebuie să aducă viziunea, fundamentată pe valori şi doctrină

0

Postura politică trebuie dublată de cea de om al proiectelor, care s-a profesionalizat, a câştigat experienţă şi competenţă pe parcurs, fie în administraţia publică, fie în mediul privat, susţine democrat-liberalul Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, într-un interviu acordat AGERPRES, la împlinirea unui an din actualul mandat.

AGERPRES: Aveţi o bogată experienţă în administraţia publică locală. În 2012, la alegerile locale, aveaţi în portofoliu un mandat de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean şi două mandate de primar democrat-liberal al municipiului Arad. Ce v-a determinat să participaţi la un nou scrutin pentru reînnoirea mandatului de edil, în condiţiile în care aţi fi putut opta pentru un mandat de parlamentar?

Gheorghe Falcă: Personal, înţeleg puţin altfel termenii de „profesionalizare a politicii”. Din păcate, mulţi dintre politicieni înţeleg sintagma ca pe un fel de eternizare într-o poziţie parlamentară, fără însă ca de numele lor, după două sau mai multe mandate, să se lege vreun proiect consistent. Emblematic pentru acest tip de abordare este, în opinia mea, domnul Crin Antonescu. Eu cred însă că postura politică trebuie dublată de cea de om al proiectelor, care s-a profesionalizat, a câştigat experienţă şi competenţă pe parcurs, fie în administraţia publică, fie în mediul privat. Trebuie să găsim un echilibru între angajamentul politic şi profesionalism. Şi, pentru această etapă a vieţii mele publice, cred că poziţia de primar al Aradului se află într-un echilibru corect prin care pot exprima atât viziunea politică şi doctrinară, cât şi competenţa acumulată şi profesionalizarea.

AGERPRES: Care au fost atuurile în realizarea proiectelor care v-au asigurat câştigarea celui de-al treilea mandat?

Gheorghe Falcă: Tocmai găsirea acestui echilibru corect între o viziune asupra dezvoltării oraşului şi cunoştinţele profesionale – fiindcă, la drept vorbind, administraţia este o adevărată ştiinţă – m-a ajutat să pun în practică proiectele de dezvoltare ale oraşului. Am identificat priorităţile, am format o echipă, am elaborat proiectele şi ne-am pus pe treabă. Rezultatele s-au văzut, mai ales că Aradul avea mare nevoie de o schimbare de viziune. Foştii primari au privilegiat populismul şi festivismul, eu am pus accent pe investiţii. Cartierele semirurale ale Aradului au fost modernizate, liniile de tramvai au fost reabilitate, centrul istoric al oraşului arată azi cu totul altfel, avem spaţii de recreere mult mai frumoase.

AGERPRES: Cum abordaţi problemele educaţiei, asistenţei sociale, ale siguranţei cetăţeanului şi cele de protecţia mediului?

Gheorghe Falcă: Siguranţa cetăţeanului a fost o prioritate a primului meu mandat, pe care, în măsura posibilităţilor lăsate de legislaţia naţională, am rezolvat-o în bună măsură. Dar nu s-a reuşit transferarea competenţelor dinspre Poliţia statală către Poliţia locală în ceea ce priveşte circulaţia, ordinea publică sau avizarea înfiinţării de societăţi.

Asistenţa socială este abordată la Arad corect, în sensul în care, împreună cu echipa de consilieri, ne-am ferit mereu de populismul care împovărează bugetul. Grija administraţiei se îndreaptă în exclusivitate către cei care, poate doar temporar, nu se pot ajuta singuri. Dar menţinerea cetăţenilor în starea de dependenţă faţă de ajutoarele de stat este o adevărată cangrenă a României.

În privinţa educaţiei, a culturii şi a mediului, acestea sunt prioritare pentru cel de-al treilea mandat. Asta deoarece, după marile investiţii în infrastructură care au modernizat Aradul, avem acum resursele necesare pentru sporirea unui alt tip de confort al cetăţeanului, cel care ţin de statutul cultural, de instituţiile de educaţie şi cultură, de modalităţile de a petrece timpul liber. Trei investiţii sunt grăitoare în acest sens: reamenajarea Parcului Pădurice, devenit un punct de atracţie pentru cetăţeni; lucrările de reabilitare ale Colegiului Naţional Moise Nicoară, cea mai mare investiţie cu fonduri europene în zona educaţiei; şi reabilitarea Palatului Cultural, efigie a oraşului nostru.

AGERPRES: Într-un mediu tot mai sufocant ca urmare a poluării, existenţa spaţiilor verzi, a zonelor de recreere prezintă o foarte mare importanţă. Ce aţi făcut şi ce v-aţi propus să faceţi în Arad în acest sens?

Gheorghe Falcă: Am investit şi investim în continuare în amenajarea şi modernizarea spaţiilor verzi din Arad. Anul acesta încep lucrările la noul parc cu facilităţi pentru sporturi urbane, parc ce va deveni un important punct de atracţie pentru copii şi adolescenţi. Întreaga faleză a Mureşului va fi regândită, redevenind ofertantă pentru cetăţeni. Sistemul amplu de irigare a spaţiilor verzi dezvoltat acum va schimba semnificativ calitatea peisagistică a acestora. Pe scurt, parcurile, spaţiile verzi, de recreere şi de joacă, noile piste de biciclete sunt prioritare pentru Arad.

AGERPRES: Care sunt soluţiile care se aplică în municipiul Arad pentru scăderea preţului gigacaloriei şi implicit, reducerea costurilor la căldură şi apă caldă?

Gheorghe Falcă: Soluţia unică este investiţia în modernizare. Aradul a câştigat recent un grant de 10 milioane de franci elveţieni acordat de Guvernul Elveţiei. Rezultatele vor fi: reducerea cu până la 30 % a pierderilor din reţea, reducerea consumului de energie a pompelor de distribuţie cu cel puţin 25 % prin utilizarea pompelor cu viteză variabilă, reducerea consumului de gaze naturale prin utilizarea energiei din surse regenerabile.

AGERPRES: Creşterea numărului de autovehicule care circulă pe străzile oraşului a făcut ca problema locurilor de parcare să-i preocupe tot mai mult pe arădeni. Ce rezolvări a găsit municipalitatea la aceste probleme?

Gheorghe Falcă: Cred că în privinţa locurilor de parcare situaţia din municipiul Arad este departe de a fi dramatică. Însă se impune o abordare corectă: a-ţi parca maşina numaidecât în centrul oraşului este un confort pentru care trebuie să plăteşti. Veţi recunoaşte că pe arterele laterale, la nici o sută de metri de bulevardul central, problema locurilor de parcare este mult mai puţin acută, mai ales după lucrările de reamenajare de pe străzi precum bulevardele Vasile Milea, Dragalina sau Decebal.

AGERPRES: Ce a făcut municipalitatea în vederea creşterii calităţii transportului în comun şi al îmbunătăţirii infrastructurii rutiere a oraşului?

Gheorghe Falcă: 70% din reţeaua liniilor de tramvai a fost modernizată. Tramvaiele şi autobuzele circulă în Arad conform unui orar respectat aproape nemţeşte – implementând concluziile unui studiu de trafic realizat în colaborare cu o companie germană. Următoarea etapă o constituie achiziţionarea unor tramvaie moderne, pentru că, trebuie să recunoaştem, parcul actual de tramvaie este destul de îmbătrânit. Dar, sunt convins că vom demara acest proces de înlocuire treptată chiar în următorul an.

AGERPRES: Care este nivelul taxelor şi impozitelor locale? Au fost acestea majorate în anul 2013?

Gheorghe Falcă: Din câte se ştie, Aradul este municipiu de rang II, având impozite mai mici decât oraşe ca Timişoara, Constanţa. Anul 2013 a adus o majorare a unora dintre acestea, majorare impusă de acea „celebră” hotărâre de guvern de la sfârşitul lui 2012, prin care se încerca pasarea responsabilităţii Guvernului USL către administraţiile locale. Principial vorbind însă, trebuie spus că oraşele scumpe din România sunt de fapt şi oraşele prospere ale ţării: Bucureşti, Constanţa, alături de multe oraşe mari din Ardeal şi Banat. Este o realitate existentă peste tot în lume.

O altă realitate este aceea că taxelor plătite de cetăţeni trebuie să le răspundem cu servicii de calitate, iar Aradul este un oraş curat, cu infrastructură de transport în comun dezvoltată şi modernizată, cu un sistem informatizat de plată a taxelor, cu spaţii verzi îngrijite, cu facilităţi de recreere din ce în ce mai ofertante.

AGERPRES: Care a fost şi este sprijinul acordat acordat de primărie noilor investitori?

Gheorghe Falcă: O prioritate strategică a fost stabilirea unui parteneriat eficient cu investitorii pentru dezvoltarea economică a oraşului şi, prin aceasta, creşterea numărului de locuri de muncă şi a încasărilor la bugetul local. Astfel, în primele două mandate, PIB-ul s-a dublat, un succes cu atât mai meritoriu cu cât e greu de găsit un alt oraş cu o dinamică asemănătoare, mai ales dacă ţinem cont că în acest interval am traversat şi o perioadă de criză naţională şi globală.

Creşterea aceasta a fost rezultatul unor acţiuni locale, de la viabilizarea unor zone periferice, transformate în zone industriale, la lobby-ul pentru finalizarea autostrăzii Arad-Timişoara şi de la antrenarea unui aparat birocratic prietenos, până la celeritate în luarea deciziilor legislative şi executive în sprijinul investitorilor.

AGERPRES: Una din cele mai recente iniţiative pe care le-aţi promovat este „Arad Capitală Culturală Europeană 2021”. Care sunt demersurile ce le-aţi făcut în acest sens?

Gheorghe Falcă: Cred că a ne fixa acum ca obiectiv şi realizarea unui salt cultural pentru Arad nu poate fi decât benefic. Există exemple în Europa de oraşe care s-au schimbat radical după ce au urmat o strategie culturală ambiţioasă. De pildă, Bilbao, cu care Aradul se aseamănă, s-a transformat dintr-un oraş preponderent industrial, fără mari veleităţi culturale, într-un oraş demn să găzduiască un muzeu Guggenheim. Sau, mai aproape de noi, oraşul Pécs, o fostă localitate minieră, trăieşte astăzi din resursa culturală şi universitară.

Concret, intrarea Cetăţii Aradului în circuitul civil şi reabilitarea acesteia, elaborarea unei strategii culturale mai aplicate şi cu o viziune europeană, reforma competitivă a instituţiilor şi a mecanismelor de finanţare a culturii, proiecte culturale diferenţiatoare, iată paşii care pot să ne apropie în mod natural de obiectivul – recunosc, ambiţios, dar realist – ca Aradul să devină Capitală Culturală Europeană 2021.

AGERPRES: Cum este stimulată iniţiativa sau participarea cetăţenilor la rezolvarea problemelor Aradului?

Gheorghe Falcă: În ultimul an, am putut observa cu plăcere că în Arad societatea civilă se implică eficient în problemele publice. Nu avem în Arad doar o pseudo-societate civilă, puternic politizată şi partizană, ci şi organizaţii care gândesc proiecte importante pentru comunitate. Proiectul Capitalei Culturale, cel al reabilitării Cetăţii, al revitalizării falezei, toate se hrănesc din resursele de imaginaţie şi profesionalism ale reprezentanţilor unor organizaţii cetăţeneşti. Succesul proiectului „Trei pentru Arad”, prin care am cooptat în Consiliul Local, trei reprezentanţi meritorii ai societăţii civile, este încă o dovadă că Aradul are resurse civice substanţiale. Personal, am întâlniri periodice cu cetăţenii. Sunt un om care stă mult pe teren, am iniţiat şi continuat acţiunea „O zi cu primarul”, în care cetăţenii petrec alături de mine o zi de muncă. Recent, am dublat aceste întâlniri şi consultări şi în mediul virtual, pe Facebook mai ales.

AGERPRES: Care este opinia dumneavoastră în privinţa relaţiilor externe ale unei primării municipale şi care sunt, pentru Arad, beneficiile care rezultă din calitatea de membru al Comitetului Regiunilor al Uniunii Europene?

Gheorghe Falcă: Integrarea în Uniunea Europeană a venit cu provocarea unei mai mari deschideri a administraţiilor către exterior. O astfel de deschidere este benefică, dacă ne gândim mai ales la faptul că finanţările europene privilegiază proiectele transfrontaliere. Aradul este un beneficiar al unor astfel de proiecte, dacă ne gândim la cele mai recente: amenajarea unor piste de biciclete, printr-un proiect comun, Arad şi Gyula, şi inaugurarea unor hot-spot-uri în Arad şi Oroshaza.

Ca membru în Comitetul Regiunilor, am acces la un adevărat laborator pentru ceea ce înseamnă legislaţia Uniunii Europene pentru administraţia publică. România mai are de adoptat în acest domeniu mai mult de jumătate din legislaţia deja în vigoare în UE, iar a fi prezent acolo înseamnă foarte mult. Mai mult, e semnificativ faptul că suntem ascultaţi, atunci când am venit cu amendamente specifice, ca regiune periferică a UE, interesată de absorbţia de fonduri europene, mai ales pentru IMM-uri. Aradul prezintă, de altfel, garanţia oraşului din România cu cele mai multe fonduri europene atrase pe cap de locuitor.

AGERPRES: Se discută în prezent foarte mult despre o nouă împărţire administrativ-teritorială a ţării. Ce rol îi acordaţi şi cum o vedeţi înfăptuită benefic pentru cetăţeni? Care credeţi că vor fi poziţiile pe care se vor situa municipiul şi judeţul Arad în viitoarea regiune?

Gheorghe Falcă: Din păcate, sunt din ce în ce mai convins că guvernarea USL va rata proiectul regionalizării. Şi o va face fiindcă gândeşte în continuare centralist, având un proiect croşetat în jurul unei intenţii etatiste de control, intenţie care se loveşte de interesele şi ambiţiile unor baroni şi baroneţi locali. Orice proiect de reformă administrativă trebuie să pornească de la cruda realitate, aşa cum de altfel am descris-o în cartea mea intitulată „Societatea vie”.

Iar realitatea e următoarea: 2.361 de comune din totalul de 2.854, 87 de oraşe din totalul de 216 şi 18 municipii din totalul de 101 nu reuşesc să-şi plătească angajaţii din primării din veniturile proprii aduse de taxe şi impozite. Astfel, doar 493 de comune din totalul de 2.854, 129 de oraşe din totalul de 216 şi 83 de municipii reuşesc ca din veniturile proprii aduse de taxe şi impozite să-şi plătească angajaţii din primării. Aşadar, nu mai puţin de 76% dintre primăriile din România nu reuşesc să-şi plătească angajaţii. Doar după acceptarea curajoasă a acestei realităţi, şi a altora asemenea, ce ţin de fragmentarea excesivă şi aparatul greoi al statului, putem începe un proiect de reorganizare administrativ-teritorială.

AGERPRES: Ce rol joacă politica în activitatea administrativă? Cât de mult trebuie implicat politicul în activitatea unei primării?

Gheorghe Falcă: Cum spuneam şi la început: politicul trebuie să aducă viziunea, o viziune fundamentată pe valori şi doctrină. De pildă, faptul că am fost primarul de dreapta al Aradului m-a făcut să mă concentrez pe investiţii şi dezvoltare economică, nu pe asistenţa socială care menţine mulţi cetăţeni în relaţie de dependenţă faţă de stat, făcându-l dezinteresat de iniţiativa personală şi responsabilitate faţă de propriul destin. De fapt, cea mai bună asistenţă socială e dezvoltarea.

În primele două mandate, PIB-ul Aradului s-a dublat, un succes cu atât mai meritoriu cu cât e greu de găsit un alt oraş cu o dinamică asemănătoare. Mai ales dacă ţinem cont că în acest interval am traversat şi o perioadă de criză naţională şi globală. Dar astăzi, mă pot declara satisfăcut pentru faptul că Aradul înregistrează un şomaj de mai puţin de două procente – indicator cât se poate de relevant al dezvoltării din ultimii opt ani.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.