Moaştele sfinţilor Ioachim şi Ana au fost aşezate, vineri, în Catedrala patriarhală

0

Cinstitele moaşte ale sfinţilor şi drepţilor părinţi Ioachim şi Ana au fost aşezate vineri, 23 august, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, în prezenţa câtorva sute de credincioşi, unde vor rămâne spre închinare până duminică.

În cuvântul de învăţătură rostit după slujba de cinstire a moaştelor, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a caracterizat evenimentul drept o binecuvântare a lui Dumnezeu.

Înaltul ierarh ortodox a apreciat că pilda sfinţilor şi drepţilor părinţi Ioachim şi Ana arată că rugăciunea oamenilor care au o credinţă puternică şi o dorinţă fierbinte este ascultată de Domnul.

Patriarhul a depus mărturie că în viaţa bisericii s-a dovedit că sfinţii Ioachim şi Ana, ocrotitori ai familiilor fără copii, au mijlocit pe lângă Dumnezeu pentru a dărui prunci, acelora care şi-i doreau şi care s-au rugat stăruitor.

Întâistătătorul BOR a apreciat că acest eveniment contribuie la întărirea cooperării frăţeşti între BOR şi Biserica Ciprului, necesară în lumea secularizată contemporană.

La rândul său, preacuviosul părinte arhimandrit Teodor Stelianou, cel care a adus moaştele sfinţilor părinţi Ioachim şi Ana, a transmis dragostea frăţească a Înaltpreasfinţitul Părinte Isaia, Mitropolitul de Tamassos şi Orinis, cel care trebuia să însoţească cinstitele relicve şi a evidenţiat legăturile strânse dintre cele două Biserici.

Preotul cipriot a menţionat că în ultimii trei ani a fost ridicată prima biserică română şi totodată prima parohie ortodoxă românească din Cipru, unde trăieşte o mare comunitate de români.

Cinstitele relicve sunt însoţite de preacuviosul părinte arhimandrit Teodor Stelianou, împreună cu alţi preoţi şi pelerini ciprioţi. Duminică, acestea vor fi duse în Arhiepiscopia Dunării de Jos, unde vor rămâne până pe 30 august.

Moaştele sfinţilor şi drepţilor părinţi Ioachim şi Ana sunt aduse în România cu binecuvântarea patriarhului Daniel, la invitaţia Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Sfinţii şi drepţii Ioachim şi Ana sunt părinţii Maicii Domnului, bunicii lui Iisus Hristos.

Prăznuirea lor are loc în 9 septembrie, a doua zi după Naşterea Maicii Domnului, iar adormirea Sfintei Ana se prăznuieşte în 25 iulie.

Sfântul Ioachim era din tribul lui Iuda şi descendent al Regelui David. Ana era fiica preotului Matan, din tribul lui Levi, asemenea Marelui Preot Aaron.

Ioachim şi Ana au fost căsătoriţi timp de cincizeci de ani fără să aibă copii. Ei au trăit în linişte şi credinţă, folosind doar o treime din venitul lor pentru ei înşişi şi dând o treime săracilor şi o treime Templului, fiind foarte înstăriţi.

Odată, pe când erau deja bătrâni şi erau în Ierusalim să jertfească Domnului, Marele Preot Isahar l-a mustrat pe Ioachim: ”Tu nu eşti vrednic să aduci jertfă cu aceste mâini sterpe”. Cei care aveau copii l-au înghiontit pe Ioachim, dându-l la o parte ca pe unul nedemn de a jertfi Domnului, căci a nu avea copii era privit atunci ca o pedeapsă divină. Acest lucru a adus multă amărăciune în sufletele celor doi soţi, care ajunseseră deja la o vârstă înaintată, iar ei au plecat acasă cu inima îndurerată.

Atunci, cei doi au început să se roage Domnului să facă cu ei minunea pe care El a făcut-o cu Avraam şi cu Sara şi să le dea un prunc care aducă bucurie bătrâneţii lor. Domnul le-a trimis îngerul Său, care le-a dat vestea bună că vor avea ”o fiică mult binecuvântată, prin care toate neamurile pământului se vor binecuvânta şi prin care va veni mântuirea lumii”.

Ana a rămas în curând însărcinată, iar peste nouă luni a născut-o pe Sfânta Fecioară Maria.

La vârsta de trei ani, Ioachim şi Ana au dus-o pe Sfânta Fecioară la templu şi au închinat-o slujirii lui Dumnezeu, încredinţând-o preotului Zaharia.

Sfântul Ioachim a trăit 80 de ani, iar Ana 79 de ani.

În timpul domniei Sfântului Iustinian Împăratul (527-565), a fost construită o biserică în cinstea Sfintei Ana la Deutera.

Împăratul Iustinian al II-lea (685-695; 705-711) a restaurat această biserică după ce Sfânta Ana i-a apărut soţiei sale însărcinate. Atunci trupul şi vălul (maforionul) Sf. Ana au fost aduse la Constantinopol.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.