Portul Constanţa şi-a dublat performanţele economice după obţinerea statutului de port liber

1

În urmă cu zece ani, vineri, 23 august 2003, Portul Constanţa a fost declarat operaţional, cu facilităţi vamale speciale, de către Ministerul Finanţelor.

Cu acel prilej, Gheorghe Moldoveanu, directorul general de atunci al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, a declarat  că momentul este „la fel de important ca acela când s-a pus piatra de temelie, de către Anghel Saligny, a portului nou” şi va marca „în mod cert” o relansare în lumea afacerilor acestui punct nodal pe ruta transportatorilor de mărfuri între est şi vest, nord şi sud. În baza noului statut de port liber, transportatorii şi operatorii comerciali beneficiază de regim vamal special, ceea ce induce simplificarea formalităţilor vamale pentru mărfurile aflate în tranzit.

Practic, transportatorii şi operatorii sunt scutiţi de acum de corvoada depunerii declaraţiilor vamale pentru mărfurile străine, aflate în tranzit prin port, iar pentru cele româneşti destinate exportului, consumului sau utilizării în incintă, se întocmesc formalităţi simplificate de evidenţă operativă, măsuri ce vor duce la reducerea timpilor de staţionare a mărfurilor şi navelor şi implicit a tarifelor percepute.

Obţinerea statutului de port liber a conferit întregului perimetru ocupat şi operat de Portul Constanţa (cu cele două zone Nord şi Sud) atributul de zonă scutită de taxe vamale şi implicit de impunerea taxei pe valoare adăugată, pentru mărfurile declarate şi aflate în tranzit. Infrastructura perimetrală, de acces şi tranzit în şi dinspre exterior pe căi rutiere şi maritime a trebuit securizată şi adaptată pentru a monitoriza eficient orice sosiri şi plecări de mărfuri.

Portul Constanţa ocupă o suprafaţă de peste 3.900 de hectare, dintre care 1.313 hectare uscat şi 2.613 hectare apă, şi o lungime desfăşurată a zonei perimetrale externe de peste 30 de kilometri, între municipiul Constanţa şi sudul localităţii Agigea. Portul Constanţa este cel mai mare port de la Marea Neagră şi al patrulea din Europa, ca suprafaţă ocupată, dar faţă de traficul existent în prezent această platformă este supradimensionată. Din cele 156 de dane, doar o treime sunt imediat funcţionale.

Pentru realizarea acestui salt şi intrarea în noua etapă modernă de operare a mărfurilor în regim de scutire de taxe, CNAPM Constanţa a investit, până la inaugurare, trei milioane euro pentru a asigura infrastructura şi dotările necesare securizării gardului perimetral, a drumului de supraveghere, a porţilor de acces etc.

În mod sintetic, date financiare puse la dispoziţie indică o dublare a veniturilor totale obţinute de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa S.A. în ultimul deceniu, de la valoare de 31.336.136 lei în 2003 la 65.775.359 în anul 2012, precum şi a profitului brut, de la 4.635.560 lei la 10.524.461 lei – în 2012. Saltul se observă şi la simpla monitorizare a numărului de turişti sosiţi la bordul navelor de croazieră în Portul Constanţa, care a crescut de la 8.968 în 2003 la 34.010 în 2012.

În acelaşi timp, traficul total de mărfuri în perioada 2003-2012 a crescut cu aproape 80% în următorii cinci ani, în anul de vârf economic 2008 ajungând la 61.837.716 tone, faţă de 44.824.671 tone în 2003 şi revenind pe o creştere accentuată din anul 2012, cu 50.584.662 tone.

Şi traficul containerizat a crescut din 2003, de la un volum de 2.010.787 tone cu 135.386 TEU (containere) manipulate la 13.029.982 tone şi 1.380.935 TEU operate în anul 2008 şi revenind la o tendinţă crescătoare în 2012, la 6.680.107 tone mărfuri operate cu un număr de 684.059 TEU tranzitate.

Şi frecvenţa sosirii navelor maritime în Portul Constanţa a crescut de la 5.018 escale în 2003 la 5.950 în anul de creştere economică 2008 şi revenind uşor pe creştere în 2012 – la 5.057 unităţi navale. Frecvenţa operării navele fluviale în Portul Constanţa, venite pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, a crescut însă anual şi constant după 2003, odată cu adoptarea facilităţilor fiscale ce conferă statutul de port liber, de la 6.629, în urmă cu zece ani, la 9.314 în 2012.

Întrebat în pragul acestei aniversări despre beneficiile conferite de obţinerea statutului de port liber pentru comunitatea de afaceri de pe platforma Portului Constanţa, ing. Viorel Panait, preşedintele Asociaţiei „Operatorul portuar” – organizaţie care reuneşte peste 30 de mari companii ce deţin active şi operează mărfuri în Portul Constanţa, dar şi director general al companiei COMVEX S.A. ce ocupă şi administrează o platformă ce însumează 25% din suprafaţa operaţională a portului, cel mai mare operator de mărfuri şi minereuri în vrac, a confirmat că măsura impusă de Ministerul Finanţelor în urmă cu zece ani a fost salvatoare pentru port.

„Indiscutabil, iniţiativa şi adoptarea statutului de port liber a fost o măsură foarte bună faţă de sistemul anterior care impunea o limitare a activităţilor de comerţ exterior şi implicit a activităţii economice desfăşurate în Portul Constanţa. Spre exemplu, Portul Burgas, care este un port mai mic, nu a implementat această facilitate şi acolo mărfurile aduse din import pot să fie depozitate maxim 60 de zile, ulterior trebuind să fie indigenizate. Asta face ca mulţi comercianţi, importatori, case internaţionale de expediţie, să-şi limiteze operaţiunile acolo.

La noi, porturile Midia şi Mangalia cu toate că îndeplinesc condiţiile tehnice nu sunt încă încadrate ca porturi libere (zone cu scutiri fiscale şi vamale) şi asta frânează oarecum dezvoltarea zonelor, limitează interesul investitorilor şi derularea comerţului acolo. Făcând o analiză pe reuşita acestui demers în ultimii zece ani putem să concluzionăm că ceea ce ar facilita şi mai mult comerţul şi tranzitul internaţional de mărfuri către Europa şi dinspre Europa în Portul Constanţa ar fi acordarea unui statut de cale navigabilă internaţională pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Acest demers ar rezolva şi o bună parte din prestaţiile făcute navelor pe această cale de navigaţie şi sunt supuse plăţii TVA, deoarece canalul este definit drept cale de navigaţie interioară faţă de fluviul Dunărea care este cale internaţională. Şi dacă este să gândim pur economic, poate că o nouă reglementare ar trebui să extindă regimul de zonă liberă de taxe şi asupra rezervoarelor companiei Oil Terminal S.A. care sunt amplasate în afara portului. Tot aşa, poate că ar fi momentul acum să fie unificate cele două birouri vamale din Portul Constanţa ce separă administrativ zonele de operare a mărfurilor în portul Nord şi portul Sud. Spre exemplu, COMVEX operează pe o platformă ce este amplasată la limita dintre aceste două districte vamale şi astfel sunt situaţii când trebuie să plimbăm documente între cele două birouri şi chiar să facem câte două declaraţii vamale pentru o singură navă.

Una peste alta, însă, introducerea facilităţilor de port liber la Constanţa a creat premisele dezvoltării economice a platformei portuare în consonanţă şi concordanţă cu tendinţele economice mondiale actuale. Economia României nu mai avea potenţialul de suport pentru Portul Constanţa şi în această situaţie condiţia generală este să căutăm soluţii de funcţionare şi integrare cu economiile din Europa”, a concluzionat Viorel Panait.

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. BOBY VEGAS spune

    DA SI UNDE SE DUC BANII K VEDEM K TOTII CUM SE FACE EVAZIUNE FISCALA LA STAT NU AJUNGE UN LEU …..

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.