„Efectul tequila” şi beţia pieţelor financiare

0

Decizia FED de a sista QE3 a produs fiori în lumea financiară, readucând în memoria acesteia “efectul tequila” înregistrat în 1994 de o decizie similară a Rezervei Federale americane. Războiul monetar declanşat de ceva vreme de SUA începe să se acutizeze, iar primele afectate de acesta vor fi ţările emergente. Un déjà-vu sau…

Dănuţ Dudu

 

  • Stabilitatea financiară mondială – o prioritate pentru băncile centrale?

 Stabilitatea întregului sistem financiar mondial este ameninţată de găsirea de către băncile centrale a politicilor de relaxare fiscală, deoarece ţările emergente nu se pot opune hemoragiei de capital declanşată de astfel de decizii. Acesta este avertismentul lansat de majoritatea participanţilor la conferinţa economică desfăşurată la finele săptămânii trecute la Jackson Hole (Wyoming), summit ce reuneşte toţi reprezentanţii băncilor centrale americane şi din întreaga lume.

Avertismentul survine amplei analize făcute de participanţii la reuniune pe tema fluxurilor de lichidităţi şi măsurilor necesare pentru calmarea spiritelor în această delicată zonă economică.

Politicile monetare aplicate în acest moment în SUA şi Japonia au determinat băncile centrale să inunde pieţele financiare cu lichidităţi care s-au regăsit, cu preponderenţă, în fluxurile de capital de care au beneficiat, în mare parte, pieţele emergente care au oferit investitorilor randamente superioare celor din ţările dezvoltate. Numai că anunţata reorientare a politicii monetare aplicate până acum de FED face deja să intre în trepidaţie pieţele financiare.

Cu atât mai mult cu cât preşedintele Băncii Federale din Atlanta, Dennis Lockhart, a explicat deschis că această mişcare de reducere progresivă a programelor QE ar putea debuta în lunile următoare cu mult înainte de termenul anunţat la ultima reuniune a Comitetului de Politici Monetare al FED. (Asta însă în condiţiile în care indicatorii economici publicaţi nu reflectă o degradare sensibilă a conjuncturii economice americane).

Neliniştile generate de iminenta sistare a QE a determinat deja ieşiri masive de capital de pe pieţele emergente dintre care cele mai importante s-au înregistrat în India şi Brazilia, ţări care au fost obligate, pentru a contracara efectele acestora, să adopte măsuri de urgenţă menite a frâna prăbuşirea monedelor lor naţionale. Situaţia în sine seamănă izbitor cu ceea ce s-a întâmplat în perioada 2007-2009, când, pentru a stopa corecţiile masive din pieţele de capital doborâte de criza “subprime”, băncile centrale au făcut front comun, aplicând un plan coerent menit a relansa economia mondială.

Numai că în acest moment, principalul obstacol ridicat în calea unei astfel de alianţe o reprezintă imposibilitatea de a conjuga interesele naţionale cu cele globale. De altfel, reprezentanţii FED au afirmat că, din punctul lor de vedere, interesul naţional prevalează celui de stabilitate globală, admiţând însă că în actuala conjunctură trebuie luat în calcul şi impactul internaţional al deciziilor FED asupra economiei mondiale.

 

  • Război monetar sau ajustări ale politicilor monetare?

În acest context nu se poate neglija că în ultima vreme se acutizează războiul monetar care, pe zi ce trece, ia locul războiului rece din perioada de dinainte de 1989.

Înainte însă de a analiza conjunctura actuală, să ne oprim puţin la ceea ce înseamnă războiul monetar cunoscut şi sub numele de devalorizare concurenţială. Rata de schimb valutar se formează ca urmare a cererii şi ofertei din piaţa valutară. Controlul acestei pieţe este asigurat de banca centrală care are permanent sarcina de a atenua fluctuaţiile prea brutale ale cursului de schimb, cumpărând sau vânzând monedă în funcţie de presiunile exercitate pe tandemul cumpărători/vânzători. Dacă statul respectiv se angajează într-un război monetar, va forţa scăderea valorii monedei naţionale în raport cu o altă monedă (sau cu toate monedele), în funcţie de obiectivele pe care şi le-a propus.

Acest lucru este uşor de făcut inundând piaţa cu moneda naţională. Moneda naţională îşi va pierde din valoare, iar exporturile vor creşte, deoarece sumele de bani câştigate pe acest canal economic vor fi invers proporţionale cu rata de devalorizare a monedei naţionale. În acelaşi timp, importurile se vor “scumpi”, ceea ce va forţa înlocuirea în produsul naţional brut a produselor importate cu cele exportate, forţând astfel relansarea economică.

Pentru ţara respectivă, lucrurile pot părea foarte roz, în schimb, celelalte ţări împotriva cărora s-a lansat respectivul război monetar încep să aibă probleme. Ele nu mai pot exporta, ceea ce face ca piaţa lor internă să fie inundată de produse şi din ce în ce mai scumpă, ceea ce conduce la scăderea consumului şi, implicit, la încetinire economică.

Despre actualul război monetar s-a vorbit pentru prima oară în 2010, fiind relevat de măsurile anticriză luate de SUA pentru contracararea crizei economice mondiale. Cum principala măsură luată a fost lansarea programelor de relaxare fiscală (QE) construite pe inundarea pieţelor financiare cu lichidităţi menite a debloca piaţa creditelor şi implicit relansarea economică, politica monetară aplicată de FED nu a făcut decât să forţeze exportul crizei americane către întreaga lume. Asta a fost posibil pentru că actualul sistem monetar contemporan este creat pe principiul conversiei libere a monedelor şi a fluctuaţiilor permanente ale ratelor de schimb. În perioada acordului de la Bretton Woods (1944-1978), SUA controla piaţa monetară printr-un dolar evaluat în aur.

Renunţarea la această evaluare a pus pe picior de egalitate toate monedele naţionale, dar emisiunile constante de monedă a FED susţinute de cea mai mare economie mondială au impus dolarul ca monedă de referinţă pe plan mondial. Or, în realitate, în toată această perioadă SUA a purtat, cu succes, un război monetar împotriva întregii lumi. Imprimeria naţională americană funcţionează continuu, asigurând astfel baza prosperităţii SUA.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.