Consiliul Concurenţei: Un kilometru de autostradă din România este de trei ori mai scump decât în Bulgaria

0

Preţul unui kilometru de autostradă în România este de trei ori mai mare decât în Bulgaria, potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei (CC) pentru piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi, dat miercuri publicităţii.

În urma prelucrării datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de CNADNR, în România, preţul mediu al unui kilometru de autostradă construit în zona de şes este de 23,34 milioane lei/km, iar cel al unui kilometru de autostradă construit în zona de deal este de 20,87 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost.

„În cadrul analizei s-a constatat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometrul de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România, preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane de euro (tronsonul Feteşti – Cernavodă) şi 11,61 milioane de euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane de euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane de euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia între 4,6 milioane de euro (Zgorzelec – Krzyżowa) şi 12,4 milioane de euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, relevă datele raportului.

Prin urmare, conform CC, în România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este cea mai mare (45,86%), faţă de Polonia (36,42%) şi Bulgaria (14,22%). Comparativ cu Bulgaria, preţul mediu/kilometru de autostradă construit în zonă de şes este de aproape trei ori mai mare.

În urma anchetei sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor contractante să evite încheierea de acte adiţionale la contractele iniţiale, întrucât a constatat că există situaţii în care, prin semnarea acestui tip de documente, câştigătorul licitaţiei (cel care oferă cel mai mic preţ) negociază direct cu autoritatea contractantă o nouă valoare a lucrării. Această valoare poate deveni mai mare decât cea a ofertelor depuse iniţial de concurenţii săi, a explicat Consiliul Concurenţei.

Potrivit sursei citate, în perioada iunie 2010 – iunie 2011, pentru 96 de contracte de execuţie de lucrări de construcţii de drumuri şi de servicii, au fost încheiate 203 de acte adiţionale, din care 23 au fost modificate din punct de vedere al valorii contractelor.

Din cele 23 de contracte cu valoare modificată, pentru opt contracte valoarea iniţială a fost mărită cu aproape 50%, pentru alte opt contracte valoarea iniţială a crescut între 10% – 30%, iar două contracte de lucrări au suferit modificări de peste 50% din valoarea iniţială.

Această situaţie nu este o caracteristică doar a pieţei româneşti. Conform unui raport al Curţii Europene de Conturi privind lucrările de infrastructură derulate din fonduri comunitare în Germania, Grecia, Polonia şi Spania în perioada 2000 – 2013, costurile a 46% din proiectele auditate au crescut cu peste 20% în timpul execuţiei lucrării.

Analiza realizată de Consiliul Concurenţei indică faptul că piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este o piaţă slab concentrată, pe aceasta fiind active aproximativ 640 de companii.

„Asocierile între companii în vederea participării la licitaţii, precum şi prezenţa unei companii în două sau mai multe asocieri, pentru a participa la licitaţii ce se desfăşoară în acelaşi timp, sunt frecvente şi reprezintă caracteristici ale acestei pieţe. Deşi legale conform legislaţiei privind achiziţiile publice, din punct de vedere al concurenţei acestea creează suspiciuni privind schimbul de informaţii sensibile între participanţi şi limitează posibilitatea părţilor de a concura una cu cealaltă sau cu terţi în calitate de companii independente’, mai precizează raportul.

În vederea asigurării unei concurenţe reale în cadrul unei licitaţii, Consiliul Concurenţei consideră necesară limitarea interacţiunii între ofertanţi şi evitarea organizării simultane a licitaţiilor cu acelaşi obiect (aşa cum s-a întâmplat în cazul celor şase licitaţii corespunzătoare celor şase sectoare organizate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru atribuirea contractelor-cadru de asfaltare a străzilor).

Pe de altă parte, implicarea companiilor în mai multe contracte de lucrări de construcţii de drumuri în acelaşi timp, fără a dispune în mod real de resursele necesare, poate conduce la disfuncţionalităţi ale pieţei, prin întârzieri în executarea lucrărilor şi implicit, creşterea costurilor acestora.

Studiul autorităţii de concurenţă arată că termenele de execuţie a lucrărilor din România au fost depăşite la majoritatea tronsoanelor de autostradă cu mai mult de 12 luni. Conform aceluiaşi raport al Curţii Europene de Conturi, proiectele de infrastructură derulate în ţările incluse în analiză au înregistrat depăşiri de termen, în medie cu nouă luni, ceea ce reprezintă 41% din termenul planificat iniţial.

În perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obţinut în sector a fost de 7%, respectiv de aproximativ 8% pentru constructorii români, şi de 4% pentru cei străini.

Raportul Consiliului Concurenţei menţionează faptul că, deşi obligatorie, publicarea în anunţurile de participare a valorii estimate a contractelor de lucrări de construcţii de drumuri poate influenţa/afecta formarea preţului. Cunoaşterea acestora poate conduce la elaborarea unor oferte financiare care nu reflectă costurile reale şi performanţele economice ale companiilor, ci tind să se alinieze la aceste valori estimate.

În cazul companiilor care sunt deţinute de autorităţi locale, Consiliul Concurenţei va colabora cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în vederea analizării modului în care acestor companii le sunt încredinţate contracte publice, din perspectiva respectării regulilor de concurenţă şi ajutor de stat.

În contextul demersurilor pentru divizarea CNADNR şi constituirea a două noi companii naţionale, Consiliul Concurenţei recomandă iniţiatorului actului normativ să delimiteze clar activităţile ce au caracter de serviciu de interes economic general de cele cu caracter comercial, cât şi sursele de finanţare pentru cele două categorii de activităţi.

În cadrul anchetei sectoriale pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România, Consiliul Concurenţei a solicitat informaţii atât companiilor din sector, cât şi administratorilor reţelei de drumuri publice.

În urma acesteia, au fost iniţiate patru investigaţii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel (extracţia/prelucrarea şi comercializarea de agregate minerale de balastieră, participarea cu oferte trucate la licitaţiile organizate de DRDP Craiova, împărţirea pieţei între unele companii active pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri aflate în administrarea DRDP Braşov, respectiv DRDP Timişoara), ce se află în prezent în derulare.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.