Paradisuri fiscale: Nu veţi mai fi la adăpost!

0

La câţiva kilometri de coastele UE, Insulele Man, Jersey şi Guernesey primesc miliardari care încearcă să o ia înaintea fiscului. Dar campaniile europene împotriva evaziunii fiscale le-au erodat veniturile şi insulele sunt în prezent obligate să treacă la tăieri bugetare.

Refugiaţii continuă să vină pe Insula Man. Dar nu în bărci, precum în Tarifa şi pe coasta andaluză, ci în avioane private. Nu îi aşteaptă Guardia Civil (jandarmeria spaniolă) pentru a le spune bun venit, ci şoferi care deschid uşa unui Bentley, Porsche sau Ferrari (are una dintre cela mai mari concentrări de maşini de lux din lume). Aceştia nu caută să scape de foame şi mizerie, ci de impozitul de 50% pe veniturile cele mai ridicate în Marea Britanie şi obsesia guvernelor de a le taxa banii.

În Insula Man nu a venit recesiunea (se laudă cu un sfert de secol de creştere economică, anul trecut un plus de 2,5%), dar au venit reducerile. Precum în Jersey şi Guernsey (Insulele Anglo-Normande), se vede impactul unei campanii internaţionale pentru a pune presiune pe paradisurile fiscale, pentru a le obliga la o mai mare transparenţă şi a le tăia privilegiile. Acest lucru s-a tradus printr-o pierdere a veniturilor şi un deficit bugetar pe care nu îl plătesc multimilionarii, ci muncitorii. Este efectul Robin Hood invers, a lua de la săraci pentru a da bogaţilor.

  • Un adevărat chilipir

“Dacă ne distrug sistemul financiar ne vom converti într-un fel de Liverpool, dar cu o climă mai rea”, spune premierul Insulei Man, Alan Bell, care în ultima reuniune a G8 a promis să colaboreze în lupta împotriva fraudei fiscale şi “să ţină cont de preocupările Londrei şi ale Uniunii Europene” dar fără a-şi ia angajamentul pentru ceva concret. Este logic. Sectorul financiar reprezintă a patra parte din economia insulei, pentru că impozitul pe societăţi este foarte avantajos, şi impozitul maxim este de 20%, cu o plafonare la 125 000 de euro anual, oricare ar fi volumul veniturilor. Nu există taxe pe moştenire sau pe plusvaloare. Pentru milionari este un adevărat chilipir.

Paradis fiscal situat în mijlocul mării Irlandei, Insula Man este un loc deosebit, cunoscut pentru cursele sale de motociclism, cele două programe de explorare a Lunii la activ, un sector spaţial privat înfloritor şi o companie (Excalibur Almaz) care concurează pentru a fi prima ce organizează prima călătorie pe Lună de la aventura Apolo 17, acum mai bine de patruzeci de ani. Pensionarii fac figuraţie în numeroasele producţii de cinematografie şi televiziune care se filmează (peste cincizeci până acum), profitând de amabilul lor sistem de impozitare.

Dar este vorba de o bogăţie electronică, care tehnic este pe insulă dar de care se bucură oamenii în Londra, New York sau Saint-Tropez. Faleza din Douglas, capitala, nu este tocmai La Croisette din Cannes. Nu există vile fabuloase, pentru că bogătaşii sunt domiciliaţi doar “tehnic”. Casele şi magazinele nu sunt nici mai bune nici mai rele decât în oricare alt loc din Nordul Angliei. Salariile celor 80 000 de locuitori (aproape toţi albi) sunt similare cu ale celor din Marea Britanie, dar costul vieţii este mult superior. Chiriile sunt mai mari, alimentele ajung cu vaporul sau avionul.

Şi acum, reduceri de ordinul a 35 de milioane de euro care se vor aplica tuturor ministerelor, cu excepţia Sănătăţii şi Educaţiei, şi care îi afectează mai ales pe cei angajaţi temporar (este nevoie de cinci ani de rezidenţă pentru a beneficia de sistemul de asigurări de sănătate). Totul pentru că Londra a decis să taie bucata de tort obţinută de insulă din veniturile din TVA şi pariuri, şi care înseamnă aproape 500 de milioane de euro pe an (60% din buget).

  • Au propriile legi

Și de creşterea impozitelor bogaţilor, nici vorbă, bineînţeles. “Este cea mai mare criză de care îmi amintesc, şi uite că am ceva ani”, spune pensionara Norma Cassell într-un salon de ceai din centrul oraşului Douglas.

Insulele Anglo-Normande din Jersey şi Guernsey, pe Canalul Mânecii, la doar 15 kilometri de coasta franceză, au acelaşi statut cu Insula Man: nu fac parte din Marea Britanie, nici din UE, nu sunt colonii, nici teritorii de peste mări, ci dependenţe ale coroanei britanice cu imnul şi steagul său, care jură credinţă reginei şi plătesc Londrei o cotă pentru a se ocupa de apărarea lor şi de diplomaţie, dar îşi fac propriile legi, mai ales în privinţa impozitării.

Se estimează că doar în Jersey zac 600 de miliarde de euro, bani ce au scăpat de impozite, ascunşi în conturile şi în fondurile a vreo cincizeci de bănci internaţionale. Peste jumătate din cei 98 000 de locuitori sunt bancheri, contabili, avocaţi şi consilieri financiari.

Este precum un mare country club, unde pentru a te înscrie trebuie să ai minim 11 ani de rezidenţă, bunuri de peste 8 milioane de euro şi să cumperi o locuinţă de cel puţin 2 milioane de euro.

Anunţurile în aeroportul din St. Helier promovează consilierea fiscală şi gestionarea proprietăţilor, nu restaurantele cu mâncare fast-food. Dar, la fel ca Douglas, nu are o strălucire deosebită. Case sunt normale şi obişnuite (unele destul de dărăpănate), şi au aceleaşi lanţuri de magazine ca în orice alt loc.

Venitul pe cap de locuitor este de 22 000 de euro, mai mare decât cel englez, dar ţăranii (aşa li se spune în jargonul local celor care nu sunt milionari şi nu lucrează în domeniul finanţelor) sunt foc şi pară din cauza creşterii cu 3% a TVA pentru a compensa scăderea veniturilor din cauza presiunii în creştere asupra paradisurilor fiscale.

“Dacă am fi în Franţa, ar fi existat deja o revoluţie, este incredibil ca noi, săracii, să îi suvenţionăm pe milionari”, se plânge Edith Newman, vânzătoare a unei farmacii în cartierul The Admiral, într-un bar din James Street. Este aceeaşi istorie precum în Insula Man.

“E mult bla bla din cauza crizei, dar paradisurile fiscale există pentru că aşa doresc clasele conducătoare şi guvernele. Totul este o prefăcătorie. Doar Jersey administrează 200 de miliarde de euro de lichidităţi pentru sistemul bancar britanic, o mare supapă de siguranţă care s-a potrivit de minune crizei financiare”, spune un gestionar de fonduri cu biroul în Royal Square. “Dacă statele au nevoie de bani, îi vor scoate din pensii şi salarii, nu din marile averi.” Este un secret ştiut de toată lumea, care a ajuns într-o sticlă pe insulele comorii.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.