Italia: Bun venit acasă şi în şomaj

0

Mulţi italieni se întorc în aceste zile din concediu şi descoperă că locul lor de muncă a dispărut şi compania la care lucrau şi-a închis porţile. Falimentele pe perioada vacanţelor sunt un lucru obişnuit în Italia, dar anul acesta au devenit chiar o regulă, scrie presseurop.eu.

De fapt, august este luna în care italienii uită de lumea din jur. Luna în care o ţară întreagă se relaxează. Patru săptămâni în care cele mai importante lucruri sunt prietenii, familia, plaja, barurile, soarele. Politica şi economia? Nu mai există decât la ştirile de la televizor. Dar ele sunt departe. Şi, din fericire, televizorul poate fi stins.

Anul acesta însă, multe lucruri stau altfel decât de obicei. Căci anul acesta mulţi italieni au plecat la plajă cu o senzaţie neplăcută. Cu presimţirea că multe lucruri ar putea să arate altfel după concediu.

De exemplu, Chiara, o tânără de vreo treizeci şi cinci de ani. Micul golf în care e situată localitatea Palinuro (în sudul provinciei Salerno) e liniştit, marea e albastră-verzuie, dar Chiara nu se poate bucura de nimic din toate astea. Trage din ţigară şi povesteşte: lucrează la o firmă de contrucţii, undeva lângă Napoli. Nu şi-a mai primit salariul de şase luni. Iar acum îi e teamă că, odată întoarsă de la mare, nici măcar nu va mai avea un loc de muncă; că firma va dispărea cu totul. Companii care dau faliment în vacanţă: o situaţie des întâlnită în Italia. Anul acesta însă ea devine regulă.

Multe dintre întreprinderi, mai ales cele mici, sunt pe minus de ani întregi, victime ale unei recesiuni fără sfârşit, care nu s-a terminat nici măcar în al doilea trimestru al anului, când situaţia din alte părţi ale Europei a început din nou să se îmbunătăţească.

  • „Consecinţe dramatice”

Dimpotrivă. Ţara care ani de-a rândul a pierdut timp preţios, concentrându-se asupra unui singur om, a intereselor lui economice, a partidelor lui de poker politic cu puterea şi a orgiilor lui nocturne, nu-şi mai găseşte liniştea. Asta şi pentru că acest zombi ţine încă în mână frâiele politice şi economice ale ţării: Silvio Berlusconi, care a deţinut mai multe mandate de premier şi a fost condamnat la închisoare pentru evaziune fiscală, a condiţionat de curând sprijinul politic pe care i-l acordă prim-ministrului Enrico Letta de anularea impozitului pe reşedinţa principală.

În plus se va lăsa, probabil, cu scandal dacă Berlusconi va fi exclus din Parlament după condamnarea sa pentru evaziune fiscală. Politicienii aflaţi la guvernare, economiştii şi brokerii – cu toţii avertizează acum: dacă Berlusconi va face să se destrame recenta coaliţie guvernamentală, acest lucru ar avea “consecinţe dramatice” asupra societăţii italiene şi a economiei naţionale. Şi, de asemenea, asupra pieţelor financiare internaţionale.

Astfel, odată cu septuagenarul Berlusconi, se întoarce încă o fantomă: frica de “spread”, de diferenţa dintre titlurile de stat italiene şi germane. Aceste prime de risc pentru Italia sunt în scădere de mai multe săptămâni, atingând în prezent nivelul de acum doi ani. În sfârşit, nu numai bursa de la Milano a pierdut din pricina turbulenţelor de la Roma; şi dobânda titlurilor italiene de stat cu scadenţă la zece ani a crescut din nou, fiind mai ridicată decât cea a titlurilor spaniole similare.

Dacă această tendinţă se va menţine, Italia ar trebuie să plătească mai mult pentru emiterea titlurilor ei de stat, iar spread-ul ar creşte din nou. Momentul ar fi însă inoportun: până la sfârşitul anului, apreciază analiştii, Roma va trebui să mai împrumute vreo 65 de miliarde de euro. Dacă acest împrumut se va dovedi mai scump pentru Italia decât s-a crezut iniţial, situaţia ar avea din nou consecinţe pentru economia ţării: primele semne firave de însănătoşire a situaţiei economice ar putea fi din nou anihilate în faşă.

  • Şi-au făcut bagajele

Multe companii italiene nu mai sunt dispuse să aştepte. Le-a ajuns. Cum este cazul furnizorului de lifturi Hydronic Lift din localitatea Pero de lângă Milano, companie care şi-a închis iniţial porţile doar pentru trei săptămâni, dar nu s-a mai redeschis lunea aceasta. Sau farsa pusă în scenă de Firem din Modena, o firmă producătoare de siguranţe electrice. Când, la începutul lunii, cei patruzeci de angajaţi şi-au făcut bagajele, şeful lor le-a urat concediu plăcut.

Dar imediat ce s-a golit hala fabricii, el a început să o demoleze. Ţinta călătoriei italienilor: Polonia. “Dacă le-aş fi spus angajaţilor mei de planurile de externalizare a producţiei, atunci ei mi-ar fi ocupat fabrica”, a spus omul de afaceri. Dar el nu vrea decât să supravieţuiască. Indiferent unde.

A treia mare economie a zonei euro: la capitolul competitivitate şi productivitate, a pierdut de mult trenul şi e la acelaşi nivel cu multe ţări africane. Astfel, pentru mulţi italieni, Polonia devine tărâmul făgăduinţei. Sindicatele avertizează: închiderea silenţioasă a unor firme fără vreun anunţ prealabil a devenit, “în această vară, un fel de sport antreprenorial”.

Cei vizaţi se apără. Prea multă birocraţie, combinată cu ineficienţă, instabilitate politică, taxe prea mari şi o economie la negru şi mai dezvoltată. În plus: nu ameninţă până şi cel mai mare concern al Italiei, Fiat, că îşi va muta cartierul general în Statele Unite?

Chiara, tânăra din golful localităţii Palinuro, se întoarce acasă la sfârşitul săptămânii. Luni [2 septembrie – n. red.) va afla dacă mai are sau nu un loc de muncă.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.