Alina Varadi, apicultor clujean: Sper să nu ajungem ca şi chinezii care fac polenizare cu pana de gâscă

1

La stupina lui Păcală, la 20 de kilometri de Cluj, pregătirea pentru iarnă este în toi. În cei 100 de stupi din grădină, albinele nu dorm niciodată. Îşi înmagazinează mierea care va constitui hrana lor pentru iarnă. Pe timp de frig, albinele stau în ghem, una lângă alta, îşi ţin astfel căldură, de aceea ele nu suferă niciodată de frig, oricâte grade minus ar fi afară, scrie transilvaniareporter.ro.

Alina Varadi este stăpână a 500 de familii de albine, sau, mai degrabă, cum îi place ei să spună, este prietena lor.

“Pe albine trebuie să le înţelegi, să fii prietenul lor. Albina nu înţeapă decât dacă se simte atacată. Unii apicultori iau şi mierea asta de toamă şi hrănesc albinele cu diverse, şi astfel, ele încep să ierneze cu un stomac deja în degradare. În primăvară albinele nu vor fi dezvoltate pentru că au iernat pe o hrană necorespunzătoare. Mierea costă atât, hrana costă de trei ori mai ieftin. Iau mierea, o vând şi le dau albinelor o hrană ieftină”, spune Alina în timp ce desprinde una de alta, ramele de lemn din interiorul unui stup, rame pe care mii de albine mişună lucrând încontinuu.

Alina scoate o ramă pe care, în partea de sus se vede mierea depozitată pntru iarnă. Puţin mai jor, un puiet încearcă să iasă la suprafaţă după ce a stat în ou timp de 21 de zile.

  •     Unică în România. Căsuţa terapeutică de la Cluj

Alina a văzut, de-a lungul vremii, beneficiile aerului din stup, aşa i-a venit ideea să construiască o mică bază experimentală unde, timp de un an, să testeze pe piele proprie, pe cei apropiaţi şi pe cei doritori să încerce ceva nou în România. O căsuţă din lemn şi câţiva stupi, o mască pentru aerosoli şi un mic motor, asta e tot. În şedinţe de câte 30 de minute, timp de zece zile, pacienţii inhalează aerul stupului prin masca conectată direct în stup.

“Întăreşte sitemului circulator, respiraţie, trahee, plămâni. Aerul stupului este un aer steril, cu propolis, uleiuri volatile. Anul trecut am construit-o, ca bază de experiment, anul viitor facem o bază de tratament. Sunt mulţi apiterapeuţi dar nu mulţi au şi albine. Mulţi au teamă de munca cu albinele. Se ştie că cei mai longevivi oameni sunt apicultorii. Făcând imunostimulare cu produse apicole primăvara şi toamna, îi dăm celulei umane exact ce are nevoie ca să genereze celule sănătoase”, spune Alina.

Apicultoarea crede că în România mulţi s-au apucat să facă apicultură pentru că s-au dat bani europeni pentru acest tip de activitate, dar că puţini sunt cei care fac faţă cu adevărat.

“Nu facem export, pentru că vrem să învăţăm românii despre beneficiile consumului produselor apicole. Noi, românii, suntem codaşi ca şi consumatori de produse apicole. Nu văd de ce trebuie să dăm străinilor. Aş putea să fac export dar nu vreau. Mierea românească este cea mai bună, la noi agricultura nu este atât de dezvoltată pe parte chimică, la noi încă există o floră spontană curată. Sper să nu ajungem ca şi chinezii care fac cu pana de gâscă transportul polenului de la o floare la alta. În loc să încurajăm piaţa intenă să ne producă, importăm produse ieftine şi de proastă calitate, ba chiar dăunătoare. Vara asta a fost pentru noi o creştere semnificativă. Nu costă nimic întreţinerea stupului, doar timp. Anul acesta am recoltat şase tone de miere la 500 de stupi şi foarte mult polen”, a spus Alina Varadi.

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Nelu spune

    Mai schimbă faguri; că tare-s negri. Cît apistim au păpat stupii tăi în vara aceasta? 500 de stupi sînt cam greu de numărat, ce să mai vorbim de lucrări de calitate în stuină. Cele lase tone de miere, n-au și apistim în compoziție?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.