Complexul arhitectural Brebu

0

Complexul arhitectural de la Brebu – este situat în localitatea Brebu Mânăstirii din judeţul Prahova şi a fost construit în secolul al XVII-lea de către domnitorul Matei Basarab.

Construit din piatră şi cărămidă, complexul a fost conceput ca mănăstire şi curte domnească şi a fost conservat în forma iniţială, fiind unul dintre puţinele monumente medievale specifice artei româneşti de la noi din ţară care să fie atât de bine păstrate.

Construcţia a debutat cu ridicarea caselor domneşti şi a zidurilor de apărare, anterior anului 1640, an în care un act emis de domnitorul Matei Basarab, menţiona Mânăstirea Brebu ca fiind ridicată din temelii de domnia sa.  După moartea domnitorului, complexul cade în paragină, până în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, care reia lucrările şi le finalizează în anul 1690.

Ansamblul a fost construit ca reşedinţă pentru domnitor, dar şi ca fortificaţie, putând fi folosit ca loc de adăpost în caz de nevoie. Poziţia zonei, în apropiere de Transilvania, la numai 60 km prin pasul Predeluş, îi conferea siguranţă domnitorului în condiţiile politice vitrege ale epocii.

Complexul este alcătuit din casele domnesti, biserica, zidul de incintă şi turnul clopotniţă. Casele domneşti, cu arhitectura specifică epocii, clădirea are forma unui dreptunghi cu o faţadă de 40 m lungime, pe o lăţime de 16 m, cu ziduri groase, special construite pentru a rezista unui asediu al cetăţii.

Construcţia este formată din 9 camere şi o sufragerie, toate comunicând între ele. Sub încăperea de la intrarea din curte, o uşă dublă din stejar masiv duce în subsolul caselor, format din două pivniţe boltite, cu ziduri de piatră şi bolţi din cărămidă.

În prezent, în casa domnească este organizat un muzeu de istorie şi artă medievală ce cuprinde exponate privind situaţia economică, social-politică şi culturală a Ţării Româneşti din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea: documente, cărţi vechi, sigilii boiereşti, vase ceramice, unelte, elemente de artă tipografică, hărţi, fotografii rare, icoane, costume boiereşti, podoabe şi bijuterii.

 

Mănăstirea Brebu

Mănăstirea Brebu, una dintre vechile mănăstiri ortodoxe din judeţul Prahova, se numără printre cele mai de seamă ctitorii ale voievodului Matei Basarab, închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Aflată în apropiere de râul Doftana, mănăstirea este o mărturie excepţională a artei româneşti a secolului al XVII-lea.

Este construită pe un plan triconic, cu o turlă pe naos şi alte două mai mici pe pronaos, zidurile având grosimea de 2 m. Decoraţiunea exterioară este săracă, specifică bisericilor din Țara Românească, singurele elemente decorative sunt două rânduri de firide şi un brâu de piatră în partea superioară.

Decoraţiunea înterioară datează de la 1843, cu refacerea picturii tâmplei şi altarului de către Sava Henţia între anii 1901-1902. Turnul de acces în complex este compus dintr-un parter şi trei etaje dominând prin înălţimea sa (aproximativ 20m) având şi scopul de foişor de observaţie. Etajul al treilea este folosit drept clopotniţă.

Zidul de incintă, cu o înălţime de 6 m este făcut din piatră şi cărămidă arsă, fiind prevăzut cu metereze pentru tragere. Chiliile şi clădirile anexe erau situate pe latura de vest a incintei, astăzi fiind distruse în întregime.

Biserica cu trei turle, zidită în stil muntenesc şi cu influenţe artistice moldoveneşti, a fost afectată profund la cutremurul din 1802. Reparaţii s-au făcut abia între 1828 şi 1836, când s-au refăcut turlele bisericii, însă numai din lemn.

La mijlocul sec. al XIX-lea, în acest aşezământ a funcţionat impresionanta bibliotecă a arhimandritului Ghenadie Pârvulescu, toate acestea dispărând în devastatorul incendiu din 1 decembrie 1855.  La secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, Brebu a fost transformată în biserică de mir, iar toate proprietăţile au fost trecute în seama statului român.

Ample lucrări de amenajare şi întreţinere au fost săvârşite în mai multe rânduri, după cum urmează: în anul 1843, de către domnitorul Gheorghe Bibescu; în anul 1930, când s-a refăcut faţada principală; în anul 1939, când s-au dărâmat turlele de lemn şi pridvorul adăugat în secolul al XIX-lea, redându-i-se aspectul iniţial.

Între anii 1955-1960 a avut loc cea mai mare campanie de restaurare şi recondiţionare a ansamblului arhitectonic din Brebu. Biserica este închisă pentru slujbe şi, împreună cu tot complexul, este transformată în muzeu de istorie şi artă medievală. La 23 aprilie 1961, un incendiu avariază iarăşi mănăstirea.Lucrările de reparaţii se vor termina abia peste doi ani de la data incendiului.

În august 1986, cutremurul a dislocat o parte din zidăria de la turnul clopotniţei, la nivelul superior, întreaga structură riscând să se prăbuşească sub greutatea clopotelor. Cu sprijinul activ al credincioşilor şi sub supravegherea preotului, ameninţarea a fost înlăturată prin refacerea structurii de rezistenţă. De asemenea, s-au montat în biserică trei convectoare pe gaz pentru încălzire.

Momentan, mănăstirea funcţioneză cu un regim mixt: şi de mănăstire, şi de biserică de mir, până la ridicarea unei noi biserici pentru enoriaşi.

Mănăstirea Brebu din Prahova este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Prahovei, obiectiv pe care nu ar trebui să-l rataţi dacă vă aflaţi în apropiere.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.