Comoara uitată a ţării: cum vor să folosească britanicii cânepa românească

1

Uitată de români, dar extrem de apreciată de occidentali, cânepa ar putea reveni în atenţia cultivatorilor noştri prin atenţia unui grup de iniţiativă, coordonat de Ivan Patzaichin.

Până în 1989, România ocupa locul I în Europa la cultura inului şi a cânepei şi locul IV în lume. Se cultivau aproximativ 75.000 de hectare de in şi 49.000 de hectare de cânepă. Astăzi, însumat, cele două plante tehnice abia dacă acoperă câteva sute de hectare, scrie adevărul.ro.

O mână de oameni încearcă, însă, să readucă atât cânepa, cât şi unul, pe locul pe care îl merită în economia României, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o plantă cu mii de întrebuinţări, foarte bine cotată în occident. Grupul care şi-a făcut un scop din a reînvia cultura inului şi a cânepei s-a constituit la iniţiativa multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin.

Leontina Prodan, un designer sălăjean stabilit de multă vreme în Timişoara şi care a avut dintotdeauna o afinitate pentru ţesăturile naturale, tradiţionale, a aderat imediat la ideea canotorului.

„Totul a pornit de la Ivan Patzaichin, care, în proiectul său de revigorare a turismului din Delta Dunării cu lotca, a vrut să-i îmbrace pe sportivii implicaţi în proiect în haine româneşti. La un moment dat, a ajuns în India, pentru a cumpăra cânepă, iar vânzătoarea l-a întrebat de ce o cumpără din India când în România avem cea mai bună cânepă. Sau, cel puţin, am avut”, ne-a povestit designerul.

Patzaichin s-a întors în ţară şi a luat legătura cu toţi cei care au sau au avut preocupări în domeniul cultivării plantelor tehnice şi au pus împreună bazele unui cluster din care fac parte cultivatori, procesatori, staţiuni de cercetări şi alte persoane interesate de proiect. Mai mult, în 23 august s-a înfiinţat la Cluj Asociaţia Naţională de In şi Cânepă, cu sediul la Carei, acolo unde există şi o topitorie care ar putea fi pusă în funcţiune dacă va fi reînviată producţia de plante tehnice.

  • Povestea cânepei

Leontina Prodan spune că, pe vremea copilăriei ei, în satul sălăjean Gâlgău Almaşului, nu era gospodărie unde să nu fie cultiva cu cânepă măcar un petic de pământ. „Se spunea în sat că nu eşti femeie de treabă, nu eşti harnică, dacă nu cultivi cânepă. Pentru că dacă nu aveai cânepă, nu aveai cu ce să mergi iarna la şezători şi nu aveai din ce să îţi faci haine”, îşi aminteşte ea.

Designerul povesteşte că momentul în care a înţeles cât de importantă este cânepa pentru om a fost imediat după 1990. „Mă aflam la Sighetu Marmaţiei, în Maramureş, şi pentru că nu aveam ce face în camera de hotel, am ieşit şi mi-am cumpărat de la librărie o carte, «Datinile şi credinţele poporului român», scrisă în 1912 de Elena Niculiţă Voronca.

Am deschis-o la întâmplare, aşa cum deschizi Biblia în biserică, şi s-a deschis la o pagină care începea cam aşa: «Cânepa a lăsat-o Maica Domnului pentru ca femeia s-o lucreze. Vai de femeia care nu vrea să se supună datoriei sale»”, îşi aminteşte ea. Respectându-şi „datoria”, sălăjeanca a avut, la Timişoara, mai multe încercări de a valorifica inul şi cânepa, motiv pentru care a şi ajuns, acum, în atenţia lui Ivan Patzaichin.

  • Cum s-a ajuns în situaţia actuală

Leontina Prodan spune că, dincolo de regresul rezultat direct din desfiinţarea după Revoluţie, a fostelor CAP-uri, lovitura de graţie a fost aplicată culturilor de in şi cânepă în 2007, la intrarea în Uniunea Europeană, când în urma negocierilor purtate în genunchi de guvernanţii vremii s-a obţinut o suprafaţă posibil de cultivat cu aceste plante tehnice de cel mult 1.800 de hectare, de la peste 120.000 de hectare câte erau semănate anual înainte de 1989.

„A fost prima trădare. Problema este că urmează a doua – pentru că avem informaţii că în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2021, pentru care statul român plăteşte bani grei unei firme din Austria, inul şi cânepa nu sunt prinse deloc!”, avertizează ea.

Acesta este motivul pentru care s-a şi constituit Asociaţia Naţională de In şi Cânepă şi clusterul coordonat de Ivan Patzaichin: elaborarea unei strategii naţionale pentru aceste plante tehnice cu care să convingă Executivul să introducă şi inul şi cânepa în planul pentru 2014 – 2021. „Ne vom prezenta şi în Parlament cu propuneri legislative. Pentru că este nevoie de modificarea unor legi care prevăd, spre exemplu, că dacă vrei să cultivi cânepă, trebuie să împrejmuieşti terenul cu gard”, spune designerul.

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Nelu spune

    După cîte știu, cultivarea cînepii se lasă cu pușcărie. Nu am iubit „comunismul”, nu am fost membru de partid și nici utecist, dar cînd văd unde și în ce hal de colonizare a ajuns România de azi, adică după tămbălăul delirant din 89, este încredibil. În toiul tămbălăului de la TVR „liberă”, un domn respectat și respectabil, un mare artist și actor, se prezintă cu trei suluri de hărtie igienică spre a fi folosită de foștii comuniști, guvernanți etc. L-am apreciat! Dar azi, pentru cei ce vor mai arăta cu degetul spre perioada lui Ceaușescu și vor zice verzi și uscate, eu aș trimite trei coșuri mari de nuiele pline cu coceni, coceni foarte buni de șters pe gură și chear și în gît. Hîrtie igienă nu merită cei ce mai zic de rău despre „comunism”, că nu o fost comunism și nici eu nu vreau să mai fie. Vreau și vrem să fim debarasați de orice fel de ideologie (idioție) Comunismul o fi cum o fi, dar capitalismul acesta nu-i altceva decît un fel de neo-sclavagism perfid și fățarnic precum o tîrfă de bordel: măndră pe dinafară și infectă pe dinăuntru.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.