APIA: Peste 7.000 de apicultori au beneficiat de Programul Naţional Apicol, în acest an

3

Mai mult de 7.000 de apicultori au beneficiat de Programul Naţional Apicol, în acest an, plafonul alocat pentru 2013 fiind de aproape şapte milioane euro, a declarat, vineri, Cristina Şurlea, consilier superior în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură /APIA/, în conferinţa de deschidere a celei de-a noua ediţii a Târgului Naţional al Mierii de la Bucureşti.

‘Un număr de 7.076 de apicultori au beneficiat de Programul Naţional Apicol, în acest an. Aceştia deţin un număr aproximativ de 550.000 de familii de albine. Plafonul alocat pentru acest an în acest program a fost de aproape şapte milioane de euro, din care 3.446.343 euro alocate de la Comisia Europeană şi restul bani naţionali. Aceşti peste 7.000 de apicultori sunt organizaţi în 147 de forme asociative, la nivel naţional. Am plecat cu 65 de forme asociative, în 2008, primul an de derulare a programului, apoi a crescut la 90, la 110 etc.’, a menţionat Şurlea.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale /MADR/, Daniel Botănoiu, a precizat că alocarea viitoare pe Programul Naţional Apicol (2014-2016) se va situa în jurul valorii de 6,6 milioane de euro.

‘Pentru următorii trei ani – 2014, 2015, 2016 – pe Programul Naţional Apicol vom avea alocate 3.341.845 euro contribuţia europeană, iar contribuţia României tot în jur de 3.341.000 euro. Este vorba despre 30 de milioane de lei în fiecare an, mai puţin decât în programul naţional trecut, cu 60%. Ideea este că noi când ne-am dus cu propunerea către Comisie /Comisia Europeană, n.r./, aveam nouă milioane de euro contribuţie europeană. De la nouă milioane, am ajuns la 3,3 milioane, şi nu numai noi, ci şi celelalte state europene. În funcţie de asta, acum trebuie să renegociem ce anume susţinem cu aceşti bani: mergem pe medicamente 100%, mergem pe elemente nutritive cu 2,30 lei sau cu cât sau mergem pe material biologic ? Banii aceştia trebuie să meargă către producători, nu către alte forme asociative’, a explicat Botănoiu.

Pe de altă parte, oficialul MADR a afirmat că sectorul apicol din România are nevoie de un Observator al preţurilor pentru a determina dacă mierea provine dintr-o stupină autorizată.

‘Avem nevoie de acel Observator al preţurilor, pentru că atunci vom şti exact că mierea care a plecat de la un producător cu un preţ A şi a ajuns la consumator cu un preţ B, provine dintr-o stupină autorizată sau dacă ea este adusă pe căi oculte şi pusă pe masa consumatorului. Important, din punct de vedere al preocupării viitoare, este să definim, odată pentru totdeauna, ceea ce înseamnă un apicultor, aşa cum vom face şi cu fermierul activ începând din 2014, deoarece aşa îi vom încuraja pe cei care fac o activitate corectă, pentru cei care respectă, în primul rând, consumatorul din România. Este important să emitem o legislaţie în domeniu care să fie valabilă pe o perioadă mai lungă de timp, care să permită apicultorilor să aibă continuitate în afacerile lor şi să nu mai schimbăm de la o zi la alta proceduri, legislaţii şi documente’, a spus Botănoiu.

Bucureştenii sunt aşteptaţi, în perioada 13 – 15 septembrie, la cea de-a noua ediţie a Târgului Naţional al Mierii, organizat pe platforma apicolă Băneasa, de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România. Apicultorii vor oferi o diversitate sortimentală de miere şi produse apicole, începând cu mierea de salcâm, tei sau polifloră, până la mierea de pădure sau din Deltă, mierea de sulfină, de albăstrele, mierea de zmeură sau de mărăcini, precum şi miere de coriandru sau cimbrişor.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și
3 Comentarii
  1. Nelu spune

    Albina din poză, e, de fapt: bondar!

  2. Nelu spune

    Programul Național Apicol: Unul din cele mai demențiale programe de subvenție în agricultură (apicultură). Pentru specia albine, e un dezastru. Se dorește creșterea efectivului familiilor de albine, dar fără o bază meliferă( păduri de salcîm, tei și alte specii melifere, care în mare parte au ajuns sub drujbele hoților legali și ilegali); un număr sporit de familii de albine, nu aduce decît familii înfometate, boli sau producție de miere, nu de salcîm, tei, ci de miere de apistim, apiinvert sau zahăr. Dacă vroiau cu adevărat să facă un lucru, măsură bună pentru apicultură, ar trebuii demarate programe de împădurire cu specii melifere; efectul ar fi multiplu benefic: o dată pentru mediu (climă), mai tîrziu o sursă de masă lemnoasă și miere de calitate, nu contrafăcută parțial sau total.

  3. Nelu spune

    Am un prieten care a accesat programul pentru apicultură ( ăla cu 1500 euro pe an). Ei, anul acesta a ajuns la vreo 80 de familii. Producția de miere? -vreo trei -trei- butoiașe de 28 l (douăzeci și opt), total 100kg, deci cam un kg de familie. Aaaa… de băgat a băgat cam de 30 milioane de lei apiinvert, cam 600kg. Halal apicultură! Sau apidezastru!?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.