Plante medicinale care combat stresul

0

Aşa cum este cel mai adesea definit, stresul reprezintă răspunsul nespecific al organismului faţă de orice solicitare a sa şi poate fi considerat ca fiind o schimbare radicală ce are loc în ambianţa individului, şi care conduce la un răspuns particular al structurii individuale a omului.

În prezent, un mare număr de oameni sunt preocupaţi de descifrarea mecanismelor stresului şi de identificarea influenţelor acestuia asupra sistemului psihic, fizic şi fiziologic. De asemenea, există un mare interes pentru descoperirea unor modalităţi de depăşire a stresului şi de contracarare a efectelor sale.

  • Stimuli stresanţi

Potenţial, orice stimul extern sau intern care creşte sau scade sub un anumit prag poate constitui un factor stresant, afectând starea fizică şi psihică normală a unei persoane. Prin aceasta stresul, reprezintă o măsură internă a organismului de menţinere a unor indicatori de echilibru funcţional.

Astfel, de exemplu, zgomotul poate fi stresant atunci când creşte peste un anumit nivel, dar şi atunci când scade sub un anumit nivel, sau când lipseşte cu desăvârşire. În general, când este vorba de realizarea unei anumite performanţe, indiferent în ce domeniu, solicitările de genul excesului sau deficitului produc un dezechilibru între reacţiile solicitate şi capacitatea individuală de realizare a acestora.

Noţiunea de stres subliniază interdependenţa organismului ca întreg. Stresul măsoară de fapt unitatea anatomică, biochimică, energetică şi psihică a fiinţei individuale, precum şi gradul de acordare a structurii individuale cu mediul în care se află.

  • Situaţii generatoare de stres

În general situaţiile generatoare de stres pot fi de natură fizică (de exemplu, zgomot, temperatură, umiditate), psihică (de exemplu, frică, angoasă, bucurie bruscă, tristeţe), psihologică (de exemplu, teamă de esec, furie reprimată) sau socială (de exemplu neadaptare sau excludere socială).

Toţi acesti factori acţionează convergent asupra organelor corporale şi totodată asupra punctelor organismului, generând felurite procese de reglare (de tip feed sau feed-before), care se desfăşoară simultan atât la nivel endocrin, biochimic, energetic, psihic şi mental. O altă clasă de stimuli capabili să producă stres sunt cei care pot interveni brusc într-un moment sau altul al vieţii noastre cotidiene, producând modificări radicale.

Sunt aşa numitele evenimente din viaţă reprezentând circumstanţe de schimbare semnificativă în cursul obişnuit al vieţii: promovarea profesională, decesul unei persoane apropiate, divorţul, îmbolnăvirea, căsătoria, naşterea unui copil, pensionarea, problemele juridice, schimbările domiciliului, conflictele sociale sau conflictele din familie.

De asemenea, activitatea profesională poate fi plină de evenimente care pot genera stări de stres. De exemplu, situaţiile în care nu putem lua decizii sau cele care duc la suprasolicitarea capacităţii unui individ, conduc la stres. S-a observat că  profesiile cele mai predispuse la stres sunt acelea care se caracterizează printr-o capacitate de control redusă corelată cu solicitări sau cerinţe mari.

Un rol covârşitor în apariţia stărilor de stres îl are şi mediul familial şi social în care cel în cauză îşi desfăşoară activitatea. Astfel, performanţele şcolare sau profesionale nu sunt atât de mult legate de gradul de dotare al individului, ci mai ales de felul în care acestea se integrează în mediu.

  • Efectele stresului

Stresul are un efect puternic perturbător, atât direct, cât şi indirect, asupra integrităţii fiziologice şi psihologice a unei persoane. Consecinţele situaţiilor stresante asupra organismului sunt foarte variate. Însă există mari diferenţe între oameni în ceea ce priveşte suportarea stresului şi răspunsul la agenţii stresanţi.

Din punct de vedere fiziologic, în situaţiile de stres, în organism pot să apară stări de tensiune musculară, intensificarea sudoraţiei, tulburări de respiraţie, modificări hormonale, creşterea presiunii sanguine, insomnie, tulburări digestive, infarct. Răspunsul fiziologic la stres este reglat de sistemul endocrin.

Reacţiile emoţionale la stres includ fenomene ca anxietatea, culpabilitatea, însingurarea. Funcţia de cunoaştere este alterată, generând anxietate, dificultate în concentrare, uitare, suprasensibilitatea la critică, tulburări comportamentale, lentoare în gândire şi vorbire.

  • Stresul şi sănătatea

Sănătatea fizică şi psiho-mentală a omului sunt corelate. Între ele există o relaţie de reciprocitate. Factorii stresanţi reprezintă principalii factori de risc în declanşarea atât a bolilor somatice, cât şi a celor psihice.

Răspunsul la stres depinde de tipul constituţional şi temperamentul persoanei, de starea ei vitală, de specificul fazelor ciclice ale ritmului vital, precum şi de mulţi alţi factori de natură energetică. Tocmai de aceea, înţelegerea propriilor stări de stres, precum şi depăşirea acestora reprezintă un complex proces de autocunoaştere şi auto-transformare binefăcătoare.

  • Plante cu efect antistres

Trei fraţi pătaţi – partea aeriană
Soc – flori
Roiniţă – frunze
Sulfină – partea aeriană
Pătlagină îngustă – frunze
Lofantus – frunze
Captalan – frunze

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.