Roşia Montană: lista metalelor rare despre care contractul nu spune nimic!

2

A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Rosia Montana, ca inginer geolog sef. Este omul care stie cel mai bine din Romania ce zacaminte sunt acolo. Si cu toate astea, niciun ministru din Romania nu a fost curios sa ii ceara opinia, scrie ecosapiens.ro.

Cititi mai jos ce crede specialistul Aurel Santimbrean despre proiectul Rosia Montana: Gold Corporation exagereaza… au interese pe bursa!

Reporter: Care e cea mai mare problema a proiectului Rosia Montana?

Aurel Santimbrean: Discutiile nesfirsite, in necunostinta de cauza. Nu am vazut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care sa discute problema cum trebuie. Trebuie sa analizeze specialistii. Sa se faca dezbateri televizate cu specialisti, nu sa vorbeasca oricine.

Rep.: Unul dintre specialisti sunteti dumneavoastra…

A.S.: Am pretentia, si mi-e jena ca o afirm, ca sunt cel care cunoaste cel mai bine zacamantul de la Rosia Montana.

Rep.: Cât aur este acolo?

A.S.: Aur este mult. As vrea sa va spun ca zacamantul de la Rosia Montana este un unicat. Astazi, daca merg cu dumneata la Rosia Montana si dezlipim o bucata de roca cu tarnacopul, o macinam si spalam acel macinis cu apa, obtinem aur.

Rep.: Dar foarte putin, banuiesc.

A.S.: Da, dar la nivelul taracopului. Mii de ani oameni asa au trait, la nivelul taracopului si al lopetii. Azi un gram, maine zece, poimaine nimic. Acum, trebuie sa stiti ca cei de la Gold Corporation exagereaza in privinta cantitatii de aur pe care, cica, o vor extrage.

Rep.: Dar de ce sa spuna ca e mai mult aur decat in realitate?

A.S.: Nu stiu, banuiesc ca au interese pe bursa! In muntele Cetate si in muntele Carnic sunt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumparat documentatia noastra, situatia zacamintului de la Rosia Montana, facuta in 1985. Documentatia a fost facuta sub semnatura mea, eram inginer-sef, aveam ultima semnatura. Documentatia facea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu.

Ei, pe baza documentatiei noastre, au recalculat ca zacamant ar fi 218 milioane de tone de minereu, din care se pot recupera 300 tone de aur si 1600 tone de argint. Eu la o discutie cu planurile pe masa, pot sa le arat ca zacamintele aurifere de la Rosia Montana sunt distribuite pe verticala. Zonele cele mai bogate au fost si sunt la suprafata si, cu cat cobori, continutul in aur scade. La muntele Cetate, daca la suprafata continutul e de 3 grame, la o adancime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Va dati seama ce diferenta? S-ar putea sa aiba surprize…

Reporter.: In muntii astia care vor fi rasi de pe suprafata pamantului e doar aur si argint, nu mai sunt cumva si alte metale rare?

A.S.: As vrea sa va dau doar niste date, pe care le am si in fata. In 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. In 1962, Icechim din Bucuresti, evidentiaza prezenta germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. In 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate, o proba de 350 kilograme de zacamant si am trimis-o la analiza la Institutul de Cercetari din Baia Mare.

Vreau sa va prezint cateva dintre metale identificate:

  • aur – 1,5 grame pe tona,
  • argint – 11, 7 grame pe tona,
  • arseniu – 5000 grame pe tona,
  • titan – 1000 grame pe tona,
  • molibden – 10 grame pe tona,
  • vanadiu – 2500 grame pe tona,
  • nichel – 30 de grame pe tona,
  • crom – 50 grame pe tona,
  • cobalt – 30 grame pe tona,
  • galiu – 300 grame pe tona.

Aceste probe si rezultate se afla in documentatia pe care RMCG-ul a cumparat-o de la Agentia Nationala de Resurse Minerale.

Rep.: Aceste metale rare vor fi extrase fara sa plateasca nimic?

A.S.: Nimeni nu vorbeste despre ele. In orice discutie se vorbeste de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbeste absolut nimeni. Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamantul.

Rep.: Dar, ca pret, care sunt mai valoroase, tonele de aur si argint sau si mai multele tone din celelalte metale?

A.S.: Cantitatile din celelalte metale sunt mai valoroase decat cele 300 tone de aur si cele 1600 tone de argint. Intr-un document intocmit de un grup de profesori de la ASE – Bucuresti se spune, pe calcule, nu pe povesti, ca valoarea celorlalte metale rare de la Rosia Montana e mai mare de patru ori decat valoarea aurului si argintului de acolo.

Rep.: Pe langa aceste alte metale rare, mai e si problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica in valute.

A.S.: Absolut. Sunt sapte biserici: una greco-catolica in Rosia, de la 1741, apoi una ortodoxa, de la 1620, biserica ortodoxa din Corna, de la 1710, biserica greco-catolica din Corna, de pe la 1846 si restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumita in toti Apusenii, cu Mihaila Gritta, care a trait intre 1762-1837 si care a gasit in galeria lui proprie, 1700 kilograme de aur.

Cu acest aur a facut sapte biserici si sapte scoli confesionale, in Muntii Apuseni. Cine mai face asa ceva, azi? Noi cica vom scoate 300 tone de aur, cu pretul caruia vom rade de pe fata pamantului doua localitati cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu sapte biserici vechi, cu galerii romane unice in Europa, care pot fi vizitate in frac si cu pantofi cu lac, atat de bine-s amenajate si pastrate.

  • Alexandru Mironov despre alternative de extragere a aurului

Iata ce spune Alexandru MIRONOV:

„Am asistat in ultima vreme, la o adevarata ofensiva mediatica – ziare, posturi de radio, dar mai ales clipuri la diverse televiziuni – care voia sa ne convinga sa ne aplecam si sa culegem miliardele de dolari pe care doreste sa ni le ofere o companie, desigur, mare prietena a Romaniei, pe numele ei Rosia Montana Gold Corporation.

Intru in pielea jurnalistului de stiinta si voi continua randurile mele, cu o propunere care vine din mediul de cerectare ingineresc – mai exact, de la una dintre ramasitele excelentului Institut de Metale Neferoase din Baia Mare, un SRL de cercetare stiintifica, numit SC Larechim.

Managerul acestei societati, ing. Vasile Coman, sustine ca la SC Larechim exista un grup de chimisti si metalurgi care lucreaza, de cativa ani, la o tehnologie de extragere a aurului si argintului din reziduuri miniere, prin metode nepoluante, care au marele merit ca evita cumplitele tehnologii pe baza de cianuri.

Baimarenii din echipa SC Larechim au descoperit un activator, o substanta care, intr-un mediu alcalin, permite o reactie cu cheltuiala rezonabila de energie. Cercetatorii de aici au brevetat si o inventie pentru extragerea arseniului din pirite aurifere (brevet RO 120980/28.03.2003). In laboratoarele si atelierele raposatului Institut pentru Metale Neferoase au construit o instalatie pilot pentru recuperarea aurului si argintului din piritele de la Suior. Odata instalatia pusa la punct si dupa un sir lung de experimente (24 de sarje de cite 200 kg de pirite), ei au ajuns sa poata asigura un proces constant de recuperare, care poate fi sintetizat in cateva cuvinte.”

  • Randament de 99,5%

Prin reactoarele, vasele de stocare si uscatoarele instalatiei s-au pompat 400 de kg de pirite aurifere, tratate cu tiosulfat de sodiu in solutie; in urma operatiilor, chimistii baimareni au obtinut 43,97 grame de aur (cu randament de 99,5 %) si 165,7 grame de argint (randament de 91,4 %), in 30 de ore de manopera, cu un consum de combustibili de 110 metri cubi de gaz metan, 500 kwh de energie electrica si 3 metri cubi de apa.

Dar, din prelucrare, rezulta si un produs secundar de mare valoare, trisulfura de arsen, despre care importatorii de tehnologii pe baza de arsen n-au suflat niciun cuvant.

Pentru ca, la o rejudecare a procesului tehnologic, iata ce rezulta: din o tona de pirita aurifera se obtin 13,25 kg de sulfura de arsen, la un pret de prelucrare de 1426,24 de lei pe kilogram.

Ceea ce inseamna ca aceasta substanta utila in industria vopselelor, pirotehnie, fibre optice, aliaje speciale si industria de armament se obtine la noi cu aproximativ 400 de euro pe kilogram, dar se vinde pe piata mondiala la preturi mult mai mari, intre 5.000 si 8.000 de euro pe kilogram, dupa cum variaza bursa materiilor prime.

Un calcul simplu ne arata ca din cele 500.000 de tone aflate in haldele de la Flotila centrala se pot obtine, doar prin valorificarea acestui produs secundar, sume ametitoare, fara a lua in calcul aurul si argintul obtinute prin acelasi proces tehnologic. Si nu e vorba doar de haldele maramuresene (cu 10-12 gr aur per tona si 50 gr argint per tona), ci si cele de la Rosia Montana (2 gr aur si 15 gr argint per tona) si Certej – Deva (8- 10 gr aur si 150 gr argint per tona).

 

  • Scrisoare-manifest către Academia Română

Autorii cercetarii stiintifice din Maramures sunt dr. ing. Jack Goldstein, ing. Gabriel Duda, dr. ing. Corneliu Pop, ec. Loredana Naftanaila si dr. ing. Vasile Coman. Ei au adresat o scrisoare-manifest Academiei Romane, presedintelui ei, prof. univ. Ionel Haiduc, chimist de mare performanta, cel care, de altfel, a condus echipa academica ce a stopat pericolul ce pandea Rosia Montana, in urma cu cinci-sase ani. Au fost sesizate si Ministerul Economiei, condus de Adrian Videanu si, fireste, cel al Mediului, iar prin intermediul mass-media, este informata acum si opinia publica.

Ca sa recapitulam: pentru 1 kg de aur si 5 kg de argint extrase din haldele de pirite se consuma 0,7 tone tiosulfat de sodiu, intre 0,2 si 0,9 tone de var, 0,02 tone de NaOH, 0,5 tone de amoniu si o cantitate mica de activatori.

loading...
Citește și
2 Comentarii
  1. Emilia Mironica spune

    Se va redresa vreodata d.p.d.v.moral clasa politica a Romaniei?!
    Trebuie sa existe o limita undeva!

  2. VIOREL JUDE spune

    Ce lasam copiilor?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.