Un român devine unul dintre primii nouă decidenţi din structura civilă de conducere a NATO

0

Sorin Ducaru, ambasadorul României la NATO de peste 6 ani, va deveni de miercuri, 25 septembrie, unul dintre primii nouă decidenţi din structura civilă a NATO, odată cu preluarea funcţiei de şef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Care vor fi atribuţiile sale în următorii cel puţin trei ani, cum s-a pregătit pentru funcţia pe care o va ocupa în structura de conducere a NATO, cum va arăta prima sa zi de muncă şi cum îşi caracterizează mandatul de ambasador care va lua sfârşit săptămâna viitoare, sunt câteva dintre chestiunile discutate de Sorin Ducaru într-o ultimă întâlnire cu presa română din Bruxelles în calitate de ambasador al României la NATO.

Sorin Ducaru susţine că divizia pe care o va conduce de la 25 septembrie, una dintre cele şapte din cadrul NATO, este compusă dintr-o echipă directă de circa 60 de persoane, la care se adaugă oameni de legătură în celelalte divizii, agenţii, centre de excelenţă şi comandamente.

‘Divizia a fost creată în contextul dezbaterii privind noul concept strategic şi a avut ca obiectiv să abordeze riscurile de securitate ale secolului al XXI-lea. Aceste teme majore s-ar împărţi în următoarele categorii – apărarea cibernetică, lupta împotriva terorismului, securitatea energetică, politica nucleară a Alianţei şi activitatea care vizează lupta împotriva diseminării armelor de distrugere în masă. Divizia mai cuprinde şi o capabilitate, o unitate de analiză strategică, aceasta având rolul să colecteze informaţii atât din domeniul public, cât şi din zona serviciilor speciale şi să proiecteze aceste informaţii din perspectiva surprizelor pe care le poate oferi viitorul din punctul de vedere al securităţii’, a declarat Ducaru.

Tot în cadrul diviziei pe care o va conduce Sorin Ducaru va fi gestionat şi programul NATO ‘Science for Peace’, adresat aliaţilor, dar şi partenerilor, ‘care se referă la o combinare a dimensiunii politice cu cea de cercetare ştiinţifică în sensul acoperirii unor nevoi, fie de capabilitate, fie de apărare, care sunt directe pentru Alianţă, adică sunt nişte cerinţe foarte stricte de a răspunde obiectivelor Alianţei’.

El a precizat că tema apărării cibernetice a căpătat o vizibilitate aparte în ultima perioadă ‘pe de o parte pentru că a crescut gradul de conştientizare a anumitor vulnerabilităţi, a nivelului de activism care s-a manifestat la nivelul celor ce au generat incidente cibernetice, fie legate de spionaj cibernetic, fie acţiuni care să oprească funcţionarea anumitor sisteme, tip ‘denial of service”.

Pe de altă parte, afirmă diplomatul român, prin mandatul stabilit la summitul de la Lisabona şi reiterat la Chicago, aliaţii au obligaţia de a investi în securizarea sistemelor proprii ale Alianţei, proces care este în prezent ‘în curs de finalizare’.

‘Există în jur de 55 de locaţii unde există structuri NATO, comandamente, locaţii de agenţii, sigur, cartierul general al NATO, care vor fi în perioada imediat următoare aduse sub o protecţie centralizată din punct de vedere cibernetic. De asemenea, s-a aprobat o politică a NATO în domeniul apărării cibernetice care vizează printre altele şi includerea capabilităţilor din domeniul cibernetic în aşa-numita planificare a capabilităţilor de apărare, care în NATO se face de mult în domeniul convenţional, iar acum se vor introduce şi aspecte de apărare cibernetică, aspecte de identificare a unor standarde minime de securitate cibernetică, de stabilire a unor dependenţe critice între sistemele aliate şi sistemele naţionale. Pe urmă există necesitatea de a stabili o coerenţă şi o coordonare cu ceea ce se întâmplă în alte zone, în alte organizaţii, de exemplu în zona UE, pe linia securităţii cibernetice’, a spus Sorin Ducaru.

Diplomatul român susţine încă că obiectivul său este ca divizia să nu fie una ‘a unei singure teme’, pentru că şi celelalte teme, precum lupta împotriva terorismului, securitatea energetică sau combaterea proliferării armelor de distrugere în masă, sunt foarte importante.

‘Cred că nu voi avea niciun fel de plictiseală, e o gamă de domenii care de fapt vizează viitorul Alianţei şi felul în care vom reuşi să ne adaptăm pentru a răspunde eficient la aceste tipuri de ameninţări. Şi, sigur, eu mă raportez la aceste domenii cum m-am raportat şi ca ambasador al României şi cum, pot să spun, s-a raportat România (…) foarte mult din perspectiva viitorului, nu atât a trecutului, de altfel nici nu am avut un trecut atât de lung, împlinim la anul un deceniu ca stat membru. Atunci întotdeauna am considerat interesant şi important să fim contributori activi la dezbaterea privind aceste noi ameninţări şi de a ne găsi în nişele de poziţionare, astfel încât să avem un rol articulat în ce priveşte răspunsul la astfel de ameninţări. Aşa cum am făcut în domeniul apărării antirachetă, care este tot o ameninţare emergentă, şi care va creşte în viitor, aşa cred că va trebui să ne raportăm şi la teme precum apărarea cibernetică, securitatea energetică, lupta împotriva terorismului şi aşa mai departe’, a estimat viitorul şef de divizie NATO.

Sorin Ducaru îşi va începe mandatul în noua sa calitate miercuri, 25 septembrie, şi spune, cu umor, că primul lucru pe care îl va face va fi să-şi semneze noul contract de muncă.

‘Voi avea un Consiliu /Nord-Atlantic/ la ora zece, dar voi începe activitatea, la ora 8.00, cu semnarea contractului, pentru că până atunci nu eşti decât potenţial ocupant al acestei poziţii. Dar am deja o agenda pentru ziua de miercuri care este plină’, a relatat Ducaru.

Întrebat dacă are sfaturi pentru succesorul său în funcţia de ambasador la NATO, care nu a fost încă numit, viitorul şef de divizie a răspuns că se va întâlni cu acesta după luarea deciziei şi că va fi pregătit să predea ştafeta colegial şi personal. Despre mandatul pe care l-a avut la NATO, fostul ambasador spune că ‘a fost o experienţă aparte, unică, densă şi complexă’, în care a avut în permanenţă noi provocări, printre care şi organizarea unui summit NATO la Bucureşti. ‘Vă mărturisesc că mă întrebam la un moment dat ce voi face după summitul de la Bucureşti, care a fost un reper’, relatează Sorin Ducaru.

Diplomatul susţine însă că experienţele cele mai profunde au fost reprezentate de întâlnirile cu militarii români. ‘Am avut şansa să am contacte nemijlocite cu militarii din teatrele noastre de operaţii şi cred că aceste experienţe au fost printre cele mai profunde. Am un respect, şi o admiraţie, şi o gratitudine aparte pentru aceşti oameni care combină profesionalismul cu dedicaţia şi cu sacrificiul suprem. Apoi am avut şansa să vizitez o serie întreagă dintre ţările partenere şi am simţit acolo acea rezonanţă pe care o simţeam în România uneori când voiam să devenim membri ai Alianţei’, a mai spus el.

Întrebat dacă trecerea de la rolul de reprezentant al unui stat, la poziţia celui care trebuie să obţină consensul în reuniuni îl emoţionează, Ducaru a precizat că s-a obişnuit cu acest lucru în cei aproape doi ani în care a fost decanul de vârstă al ambasadorilor.

‘Nu aş putea spune că am emoţii dar sunt foarte conştient de această nevoie /de consens/. Într-un fel nu e un lucru nou, pentru că fiind o organizaţie de consens, în NATO, fie în consultări, fie în negocieri, eşti obligat şi ca reprezentant naţional să te acordezi la obiectivele Alianţei şi să acţionezi în sensul creării consensului. Pe urmă, am avut şansa să acţionez 22 de luni ca decan al Consiliului şi asta înseamnă că am fost şi cel care a prezidat o serie întreagă de reuniuni informale, acest conclav care este cel mai complex şi cel mai sofisticat, cel al ambasadorilor. Iar din această prezidare a trebuit să extrag câteva decizii de consens, fie că a fost vorba de aspecte cum ar fi reforma unor instituţii ale Alianţei sau selecţia celor doi directori ai noilor agenţii, pentru că am fost şeful panelului de selecţie’, a declarat Ducaru pentru presa română.

El îşi aduce aminte că au existat situaţii în care s-au produs blocaje chiar şi în dezbaterile formale şi atunci, în baza unei tradiţii, ‘fie din proprie iniţiativă, fie la rugămintea secretarului general, decanul poate realiza consultări separate pentru a veni în reuniuni cu alternative care ar putea să fie fezabile în direcţia atingerii consensului’.

‘Sunt conştient de schimbare, sunt conştient că practic eşti în situaţia de a servi sau de a te raporta la alţii, de a livra în mod egal tuturor aliaţilor, dar sunt extrem de motivat de această nouă poziţie. M-am obişnuit în viaţă nici să nu mă urc prea sus, să mă lovesc de vreo grindă metaforică, dar în niciun caz nici să mi se înmoaie vreodată genunchii. Aş merge pe o viteză de croazieră şi de abordare cu care m-am obişnuit şi pentru care m-am antrenat în ultimii ani’, conchide viitorul şef de divizie al NATO.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.