Principalele crize discutate la Adunarea Generală a ONU

0

Adunarea Generală a ONU oferă în fiecare an ocazia unui tur de orizont al conflictelor şi punctelor calde de pe planetă. Agenţia de presă France Presse le prezintă pe cele mai importante:

SIRIA
Acest conflict va fi în mintea şi în discursurile tuturor. În pofida continuării luptelor, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, speră să convoace rapid, eventual în luna octombrie, o conferinţă de pace numită Geneva 2. El se va întâlni sâmbătă cu miniştrii de externe american şi rus, John Kerry şi Serghei Lavrov, precum şi cu mediatorul său în Siria, Lakhdar Brahimi. ONU doreşte, de asemenea, o mobilizare internaţională mai puternică în favoarea celor două milioane de refugiaţi instalaţi în ţările vecine, în special în Liban, copleşit de această povară.

În paralel, Consiliul de Securitate încearcă să iasă din paralizia sa şi să adopte o rezoluţie ce ar da forţă de lege planului de dezarmare chimică a Siriei încheiat de americani şi ruşi la 14 septembrie la Geneva. Damascul, acuzat de Occident că a gazat mai multe sute de persoane la 21 august, a transmis o listă a arsenalului său Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice. Aceasta urmează să dea undă verde planului, iar apoi Consiliul ar putea adopta o rezoluţie în decurs de o săptămână.

REPUBLICA DEMOCRATICĂ CONGO
Nord-Kivu, bogată provincie minieră din estul RDC, este afectată de un an de o confruntare între armata congoleză şi rebeli, în special mişcarea M23. Aceasta a preluat rapid controlul asupra capitalei provinciei Goma, în noiembrie 2012, şi rămâne o ameninţare. ONU şi Kinshasa acuză ţările vecine Rwanda şi Uganda că susţin mişcarea, dar ambele ţări neagă acest lucru. Pentru a-i proteja pe civili, ONU a trimis o misiune, MONUSCO, formată din 17.000 de oameni. Aceasta a fost întărită de o brigadă de intervenţie responsabilă cu vânarea rebelilor şi care sprijină armata congoleză. În paralel, au început negocieri de pace între Kinshasa şi M23 la Kampala, la 10 septembrie, dar acestea stagnează. Cele unsprezece ţări ale Marilor Lacuri care au semnat în luna februarie un acord-cadru pentru pacificarea regiunii se vor reuni luni pe marginea Adunării de la New York.

CENTRAFRICA
Anarhia domneşte în această ţară de când puterea a fost preluată în luna martie de către o coaliţie rebelă, Seleka, al cărui lider Michel Djotodia s-a autoproclamat preşedinte. Asociaţiile de apărare a drepturilor omului îi acuză pe foştii rebeli de numeroase abuzuri împotriva populaţiei şi situaţia umanitară se deteriorează. Franţa, în prima linie în acest dosar, doreşte un sprijin mai puternic din partea comunităţii internaţionale pentru o forţă pan-africană care încearcă să restabilească ordinea, dar care abia reuşeşte să se desfăşoare din lipsă de resurse. Criza a deplasat un milion şi jumătate de persoane din cinci milioane de locuitori. O reuniune ministerială privind Republica Centrafricană este prevăzută pentru miercuri.

IRAN
Occidentul suspectează Iranul că vrea sa dezvolte arme nucleare sub acoperirea unui program nuclear civil, ceea ce Teheranul dezminte. Alegerea lui Hassan Rohani ca preşedinte al ţării, un moderat religios, a crescut speranţa într-un dialog şi o relaxare a poziţiei iraniene. Reiterând că Teheranul are dreptul la dezvoltarea programului nuclear civil, Hassan Rohani a jurat că nu va încerca să fabrice bomba atomică. El şi-a asumat, de asemenea, rolul de mediator în Siria, în pofida sprijinului iranian pentru preşedintele Bashar al-Assad. Washingtonul şi Parisul au considerat aceste deschideri insuficiente sau neconvingatoare. Preşedintele francez Francois Hollande se va întâlni totuşi cu omologul său iranian Hassan Rohani marţi, iar Casa Albă nu a exclus o întâlnire cu Barack Obama. Marile puteri care poartă cu regularitate negocieri cu Teheranul cu privire la problema nucleară urmează să se întâlnească joi.

CPI
Preşedintele sudanez Omar al-Bashir, inculpat în 2009 pentru crime împotriva umanităţii în Darfur (vestul Sudanului) de către Curtea Penală Internaţională (CPI), şi-a exprimat intenţia de a veni la New York, ceea ce stânjeneşte ONU şi Washingtonul. Statele Unite ale Americii, în calitate de ţară gazdă, trebuie să faciliteze accesul la sediul ONU, dar ele sprijină acţiunea CPI (fără, însă, a fi membru). În schimb, preşedintele kenyan Uhuru Kenyatta, urmărit şi el de CPI, a renunţat să vină la New York. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.