Când ne dezorientăm propriul corp: de ce este periculos să mâncăm noaptea?

0

De câte ori aţi auzit în ultimul timp că nu trebuie să mâncaţi seara sau că ultima masă ar trebui să fie în jurul orei şase? Cu siguranţă nici nu mai ţineţi minte de câte ori vi s-a spus asta până acum. Dar oare ştiţi exact care este motivul pentru care oamenii de ştiinţă recomandă acest lucru? Desigur, este vorba despre kilogramele în plus, dar în spatele acestui motiv există o explicaţi mult mai importantă pe care cu toţii ar trebui să o cunoaştem, notează descoperă.ro.

Nu sunt mulţi factori de mediu la fel de importanţi ca ritmul circadian, definit de totalitatea schimbărilor fizice, mentale şi comportamentale care intervin în ciclul de 24 de ore. Comportamentul, fiziologia şi biochimia noastră reflectă ciclul zilnic al planetei, iar oamenii care nu reuşesc să se sincronizeze cu natura riscă să aibă şanse mai mari de a suferi de diabet, obezitate şi boli de inimă. Mai mult, bolile gastrointestinale, depresia şi alte boli similare sunt mai des întâlnite în rândul celor care nu au obiceiuri normale de somn.

Mecanismele din spatele acestor legături dintre ritmul circadian şi efectele sale asupra corpului nu sunt înţelese în totalitate, însă o multitudine de studii realizate atât pe animale, cât şi pe studii indică faptul că programul alimentar este un factor important implicat în menţinerea echilibrului energetic şi a sănătăţii.

În studiile pe rozătoare s-a observat că „simpla limitare a programului de hrănire la ore necorespunzătoare are consecinţe adverse”, a notat Joe Bass de la Universitatea Northwestern. Cercetările realizate pe şoareci au indicat că o dietă bogată în grăsimi administrată la orice oră din zi şi din noapte făcea ca animalele să devină obeze şi nesănătoase.

Însă, dacă şoarecii erau hrăniţi numai în timpul nopţii (animalele din studiu erau nocturne şi deci în mod normal se hrăneau noaptea) efectele metabolice nedorite erau reduse drastic, în ciuda faptului că animalele consumau acelaşi număr de calorii ca înainte.

Suspectăm că mâncatul la momente nepotrivite din zi face ca ceasurile periferice (din ficat, ţesutul adipos, pancreas şi muşchi) să ajungă într-o poziţie diferită de cea a SCN. Credem că acest lucru poate iniţia probleme în ritmul energetic al organismului”, a declarat cercetătorul Georgios Paschos, de la Universitatea Pennsylvania

 

  • Metabolismul şi ceasul intern

Există nenumărate studii care indică faptul că ceasurile circadiene din ţesuturile periferice sunt vitale organismului, influenţându-ne până la nivel celular. 

Un exemplu de studiu care, încă de acum 25 de ani, a demonstrat strânsa legătură dintre metabolism şi ceasurile circadiene a fost cel al lui Mitch Lazar, de la Universitatea din Pennsylvania, în care s-a descoperit receptorul nuclear Rev-erbα, care reglează expresia genetică printr-un modulator epigenomic numit HDAC3. Ceea ce l-a uimit pe Lazar au fost oscilaţiile circadiene ale expresiilor genei. În cazul ficatului el a observat că atunci când înlătură gena, organul se umple de grăsime.

Astfel, studiul a oferit o explicaţie moleculară a ceea ce se ştia deja de zeci de ani: există un ritm circadian pentru stocarea şi sintetizarea lipidelor.

În timpul perioadelor de somn, corpul arde lipide, iar în timpul perioadelor de veghe, ficatul este cel care le stochează. În cazul şoarecilor, gena HDAC3 este produsă ziua, când animalele dorm şi astfel ea ajută la medierea utilizării lipidelor.

Când Rev-erbα şi HDAC3 sunt dezactivate noaptea (când şoarecii sunt treji şi mănâncă) precursorii glucozei sunt împinşi spre sintetizarea şi stocarea lipidelor. Mai târziu, când rozătoarele adorm, ele pot inversa procesul producând glucoză pentru a asigura funcţionarea corpului (căci glucoza este un combustibil esenţial organismului ajutând la producerea proteinelor şi la metabolizarea lipidelor).

Din nou, oamenii de ştiinţă au suspectat că problema îţi are rădăcinile în nesincronizarea ceasului intern principal (SCN) cu ceasurile periferice de la nivelul ţesutului hepatic, din intestin, pancreas şi alte organe implicate în metabolism. De ce?

Pentru că atunci când vine seara şi creierul nostru primeşte informaţii de la zeitgeberul lumină care „îi spune” că s-a încheiat ziua, metabolismul va continua să fie activ atât timp cât noi mâncăm, pentru că acest consum de alimente din timpul nopţii ne dezorientează ceasurile circadiene periferice din organism.

Mai mult, fiindcă cele două semnale vin să aducă informaţii contrare (lumina difuză îi spune corpului că trebuie să doarmă, pe când mâncarea îl îndeamnă să fie activ) metabolismul devine confuz şi începe să funcţioneze anormal.

Mai mult, oamenii, mai ales cei din ţările în curs de dezvoltare care stau foarte mult în lumină artificială, care petrec nopţile uitându-se la TV şi care consumă alimente la orice oră din zi şi din noapte se supun de câteva decenii unui „experiment” fără să îşi dea sema. Pentru noi toţi, lumina naturală nu mai dictează de mult momentele din zi în care mâncăm, iar aceasta s-ar putea să fie o greşeală pe care corpurile noastre să nu o ierte.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.