Lucia Morariu (ANAT): Orice primă de vacanţă în sistemul de stat trebuie dată sub formă de tichete de vacanţă

2

Orice primă de vacanţă care se acordă în sistemul de stat trebuie dată numai sub formă de tichete de vacanţă, deoarece banii statului român trebuie să ajute economia românească, a declarat preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Lucia Morariu, într-un interviu acordat AGERPRES.

ANAT a fost iniţiatoarea proiectului Legii Tichetelor de Vacanţă, proiect transpus de Guvernul României în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă. Tichetele se pot acorda în limita a şase salarii de bază minime brute pe ţară garantate la plată pentru fiecare angajat, pe an calendaristic. Potrivit Luciei Morariu, Legea ar putea fi adoptată în următoarele două luni.

AGERPRES: Care vor fi efectele resimţite la nivelul industriei după adoptarea noii legi de către Parlament?

Lucia Morariu: Propunerea cu care a venit Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România, care este susţinută de toate patronatele din turism şi asumată de doamna ministru Maria Grapini, este ca orice prime de vacanţă care se acordă în sistemul de stat să fie date numai sub formă de tichete de vacanţă.

Cu alte cuvinte, dacă această propunere va fi acceptată , piaţa va dobândi dimensiuni mult mai mari decât în forma iniţială a Ordonanţei de urgenţă. Mi se pare normal ca, dacă statul face un efort să acorde astfel de prime de vacanţă, acestea să fie folosite pentru vacanţe în România. Banii statului român să ajute economia românească, nu să se scurgă spre alte activităţi sau să fie folosiţi pentru destinaţii externe.

AGERPRES: Mai exact, care sunt modificările propuse de ANAT şi cum ar stimula creşterea pieţei tichetele de vacanţă?

Lucia Morariu: Solicităm revenirea la scutirea totală de taxe, aşa cum a fost în 2009. Este o problemă de principiu, în primul rând. Chiar dacă şi acum un angajator dă prime de vacanţă de 1.000 de lei, sub formă de tichete, îl costă aproximativ 1.294 lei, deci am taxe şi impozite de 294 de lei, taxe şi impozite care nu erau în forma legii din 2009. Dacă le acord mia de lei sub formă de bani, pe mine, ca angajator, mă costă 1.800 de lei. Este clar că orice angajator, de stat sau privat, folosind tichetele de vacanţă, face economii în bugetul propriu. Este, însă, o chestie de principiu, această diferenţă de 294 de lei/angajat reprezintă foarte puţin pentru bugetul de stat şi oricum angajatorii fac eforturi mari să dea astfel de prime de vacanţă.

Este nesemnificativă pierderea bugetară dacă se renunţă la aceste impozite pe tichetele de vacanţă, dar din punct de vedere al percepţiei este mult mai uşor să convingi angajatorul să acorde tichete de vacanţă dacă îi spui că impozitarea este zero. Ni se pare stupid ca Ministerul de Finanţe, pentru nişte venituri pe care de fapt nici nu le are, să facă discuţii de ani de zile pe această temă, pe o măsură cu impact bugetar foarte mic, nesemnificativ. Dacă ei (MFP – n.r.)ar susţine cele două propuneri care fac baza modificării propuse de noi şi de minister (n.r. – Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism), tot ei ar face mult mai mulţi bani prin scăderea evaziunii fiscale. Noi am venit cu această soluţie, în timp ce din partea MFP nu am văzut vreo propunere care să diminueze evaziunea fiscală din turism. Noroc cu ministerul nostru, care înţelege acest sistem.

AGERPRES: Vorbiţi de evaziunea fiscală ca despre un fenomen destul de extins în această industrie. Puteţi detalia?

Lucia Morariu: Susţinerea circulaţiei turistice interne prin intermediul tichetelor de vacanţă va duce la scăderea evaziunii fiscale în turism, evaziune estimată la circa 40% din total industrie, prin faptul că banii nu circulă în numerar, ci sub formă de tichete, iar decontările se fac prin alte instrumente de plată. Toate serviciile aferente tichetelor de vacanţă sunt facturate, atât de hotelieri, cât şi de agenţiile de turism, iar taxele şi impozitele aferente sunt plătite. Diminuarea evaziunii fiscale în turism este aproape imposibil de realizat prin metode administrative. Există un mare număr de unităţi hoteliere mici pe teritoriul României, unele clasificate de autoritate, altele neclasificate, acestea sunt greu de identificat şi de controlat.

AGERPRES: Legea se va discuta, în această săptămână, în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Când estimaţi că va intra în vigoare?

Lucia Morariu: După cum decurg discuţiile, sper că legea va fi adoptată, în forma cerută de noi, forma comercială viabilă în fapt, în următoarele două luni. Astfel, vom putea susţine şi activitatea turistică din extrasezonul 2013-2014.

AGERPRES: Ce ramuri ale turismului vor avea mai mult de câştigat prin creşterea numărului de tichete de vacanţă acordate?

Lucia Morariu: În primul rând, turismul balnear. Pentru că litoralul oricum se umple cu turişti minimum două luni pe an. Staţiunile balneare, staţiunile montane, staţiunile de tratament întâmpină grele probleme financiare pe fondul crizei şi au nevoie de sustenabilitate în această perioadă, pentru că altfel toate investiţiile în baza materială care s-au făcut prin fonduri europene, sau din investiţii proprii, se deteriorează. Mulţi dintre aceşti investitori ar putea închide pentru că nu mai fac faţă crizei economice.

Fără măsuri active de susţinere a circulaţiei turistice interne (români în România), circulaţie ce reprezintă peste 80% din total circulaţie turistică în România, există riscul ca investiţii în turism în derulare să nu se mai finalizeze sau, odată finalizate, să nu îşi poată susţine activitatea curentă.

AGERPRES: Care sunt principalii beneficiari ai tichetelor de vacanţă, agenţiile sau hotelurile?

Lucia Morariu: Conform legii, tichetele pot fi primite atât de agenţii cât şi de hoteluri. Majoritatea celor care primesc tichetele vin în agenţii să îşi aleagă vacanţa, comparând mai multe oferte. A întocmi procedura tichetelor de vacanţă, care sunt hârtii de valoare, a ţine evidenţa lor, nu este o activitate tocmai uşoară. Sigur, trebuie să recunoaştem că numai întreprinderile mari şi bine organizate vor face faţă la un astfel de sistem. Întreprinderi bine organizate avem, desigur, şi printre agenţii şi printre hotelieri.

Cred că mai mult agenţiile, pentru că avem o diversitate de oferte. Există şi temerea că, odată ajuns la recepţia unui hotel, angajatul să nu îi primească tichetul. Personal nu cred că riscă. Cu toate acestea, cu un tichet de 2.000 de lei, ajuns în agenţie, un salariat poate cumpăra mai multe oferte, inclusiv în sistem early booking. Până în prezent, agenţiile au primit cele mai multe tichete de vacanţă emise. Noi, prin ANAT, am instruit personalul asupra procedurilor care trebuie îndeplinite în cazul vânzării de vacanţe prin tichete.

AGERPRES: Pentru că vorbim de vacanţe în România, câte agenţii de turism mai fac incoming?

Lucia Morariu: Câteva. Puţine. Pentru că, din păcate, România nu este încă o destinaţie turistică cu impact major. Există colegi care s-au concentrat pe partea de circuite culturale ieftine şi le derulează, colegi care s-au concentrat pe partea de croaziere, în special în Delta Dunării, există prin ţară agenţii de dimensiuni medii şi mici care fac turism activ, noi nu ştim de ei întotdeauna, pentru că nu întotdeauna activităţile sunt neapărat fiscalizate.

Mult prea puţin faţă de potenţial, asta pot să vă spun dacă vorbim de incoming. Este criză în toată Uniunea Europeană şi ar trebui să ne îndreptăm spre ţări din afara UE, cu potenţial financiar, trimiţătoare de turişti. Dar asta nu se face de azi pe mâne. Costă. Bani de promovare ele însele nu au, nu au nici hotelierii. Există ţări, pieţe-ţintă care ar putea fi pentru noi sursă de turişti, dar pentru care solicităm viză de intrare, iar procedurile de acordare sunt greoaie şi noi, ca asociaţie, nu putem debloca sistemul, deşi am solicitat. Mă refer, în special, la turişti din Rusia şi China.

AGERPRES: Este, din nou, vorba de bani, de fonduri, de fiscalitate…?

Lucia Morariu: Destinaţiile turistice concurente cu România, îndeosebi cele apropiate, îşi promovează agresiv serviciile turistice pe piaţa României. Astfel de destinaţii beneficiază de facilităţi fiscale şi politici sectoriale de suport în turism, de care industria românească de turism nu beneficiază sau beneficiază într-o măsură mult mai mică. Astfel, nivelul tarifelor şi al preţurilor din turism, poate fi, în mod obiectiv, mai mic la nivelul destinaţiilor concurente (Bulgaria, de exemplu, cu cote de TVA sensibil mai mici în turism decât România), aceste destinaţii atrag an de an mai mulţi români, în detrimentul destinaţiilor interne.

Un suport acordat prin intermediul tichetelor de vacanţă nu reprezintă o facilitate fiscală nouă, iar o mai bună aplicare a legii ar compensa, într-o oarecare măsură facilităţile de care turismul românesc nu beneficiază la acest moment.

loading...
Citește și
2 Comentarii
  1. Danut spune

    Cum ramane cu uni de la privat care nu au vazut concediul de ani de zile alti nici macar banii?

  2. Popa spune

    Este bine ca se reia aceasta discutie legata de Legea tichetelor de vacanta.
    Poate cu aceasta ocazie se va corecta o eroare ce afecteaza buna aplicare a legii. Comisionul solicitat pentru decontarea tichetelor de vacanta de catre Emitentii de tichete nu este plafonat, ei pot aplica orice valoare pe care o pot impune agentiei de turism sau unitatii de cazare.
    Cred ca trebuie plafonat acest comision la o valoare rezonabila, de 0,5 – 2 % maxim. In prezent sunt agentii de turism ori unitati hoteliere care au contracte cu 6 % comision si exista cateva agentii care au participat din partea ANAT la negocierile cu emitentii de tichete referitoare la plafoanele acestor comisioane, care au negociat procente de decontare de 3 – 4 ori mai mici decat restul agentiilor. De aceea, daca ai intreba agentiile de turism ori structurile de cazare, ti-ar raspunde ca legea nu este utila.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.