UE, BCE şi FMI cer Greciei accelerarea proiectelor de privatizare

0

Creditorii internaţionali ai Greciei exercită presiuni puternice asupra Agenţiei pentru Privatizare din Grecia (Taiped), pentru a accelera proiectele de privatizare, transmite site-ul ekathimerini.com.

 În timpul unei întâlniri la sediul Taiped, reprezentanţii UE, BCE şi FMI au cerut mai multe eforturi pentru accelerarea privatizărilor, astfel încât deficitul de finanţare din acest an, de un miliard de euro, să poată fi acoperit în 2014.

Creditorii internaţionali ai Greciei cer privatizări ale porturilor, companiilor de apă şi canalizare şi companiei de poştă – Hellenic Post. Conform planurilor stabilite în ianuarie, aceste proiecte de privatizare trebuiau demarate în trimestrul doi din 2013, iar acum obiectivul este începerea operaţiunilor în ultimul trimestru din acest an.

Reprezentanţii UE, BCE şi FMI au acceptat numirea lui Constantinos Maniatopoulos, fost oficial al Comisiei Europene, în funcţia de preşedinte al Agenţiei pentru Privatizare din Grecia. Numirea sa urmează să fie anunţată în curând.

Eşecul înregistrat în luna iunie în încercarea de a privatiza compania de gaze naturale Depa a obligat autorităţile elene să-şi reducă obiectivele privind veniturile din privatizări pentru acest an până la 1,6 miliarde de euro, de la 2,6 miliarde de euro cât se preconiza iniţial.

Recent, Taiped a aprobat vânzarea a 66% din acţiunile companiei Desfa, filiala de distribuţie a grupului Depa, către compania energetică Socar din Azerbaidjan pentru un preţ de 400 de milioane de euro. De asemenea, Grecia a confirmat acordul de 190 de milioane de euro încheiat cu consorţiul greco – italian Opap – Intralot – Scientific Games pentru concesionarea loteriei de stat în perioada 2013 – 2024.

Conform calendarului iniţial, vânzarea Depa şi Opap ar fi urmat să acopere jumătate din cele 2,6 miliarde de euro, care ar fi trebuit să fie strânse de Grecia în acest an din privatizări, conform acordului convenit cu UE şi FMI.

Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de aproximativ 100 de miliarde de euro.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.