Maria Tănase – centenar

0

La 25 septembrie se împlinesc 100 de ani de la naşterea celei mai cunoscute interprete a cântecului popular românesc – Maria Tănase.

 Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, la Bucureşti.

A urmat timp de un semestru cursurile Liceului ‘Spiru Haret”, apoi pe cele ale Liceului de fete ‘Ion Heliade Rădulescu”. A debutat la Teatrul de revistă „Cărăbuş” (1934).

În 1934, a imprimat ‘Mansarda’, o romanţă de Nello Manzatti, la casa de discuri ‘Lifa Record’, aceasta fiind prima imprimare a artistei. Doi ani mai târziu, a mai imprimat alte două cântece populare intitulate ‘Cine iubeşte şi lasă’ şi ‘M-am jurat de mii de ori’, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner.

A debutat la postul de Radio Bucureşti, la 20 februarie 1938, unde a fost acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş, şi a susţinut, în direct, un program de cântece româneşti la emisiunea ‘Ora satului’: ‘M-am jurat de mii de ori’, ‘Şapte săptămâni din post’, ‘Ce-i mai dulce ca alviţa’, ‘Cine iubeşte şi lasă’ ,’Cand o fi la moartea mea’.

De asemenea, şi-a făcut debutul şi la Teatrul Alhambra (septembrie 1938). În noiembrie 1938, a încheiat un contract cu restaurantul „Dory-Parc’, devenit, apoi, „Neptun”, cântând şi pe estradele restaurantelor „Luxandra” şi „Parcul Luther”.

A susţinut concerte de muzică românească în folosul Crucii Roşii. A fost desemnată să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziţia universală de la New York (mai 1939).

A făcut turnee în Italia, la Roma şi Milano, apoi în martie 1941, în Turcia, unde a cântat la teatrul de revistă ‘Melody Revue’ de la Istanbul.

A avut roluri pe scena Teatrului Naţional, în ‘Cadavrul viu’ de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) şi ‘Horia’ de Mihail Davidoglu (1956), şi a cântat în filmele ‘Se aprind făcliile’ (1939, film care nu mai există), ‘România’ (1947), ‘Ciulinii Bărăganului’ (1958) şi în scurt-metrajul ‘Amintiri din Bucureşti’ (filmat în 1958). De asemenea, a cântat în opereta ‘Mascota’ de Edmond Audran (1944) şi a avut rolul principal în comedia muzicală ‘Sfinxul de la Hollywood’ de Ralph Benatzky (1946).

De asemenea, a interpretat o serie de cântece româneşti de mare popularitate la inaugurarea noii fundaţii a Societăţii Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946.

În 1952 a fost solicitată să profeseze la Şcoala medie de muzică nr. 1 din Bucureşti, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată, unde le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Şerbănescu.

În 1953 lansează cântecele ‘Aseară vântul bătea” (cântec popular din Ardeal) cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, desfăşurat la Bucureşti.

Începând cu 1954 a imprimat la Radio şi la casa de discuri Electrecord (în 1958), patru cântece populare româneşti traduse şi adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei ‘Doina de Dolj’, ‘La malédiction d’amour’ (‘Cine iubeşte şi lasă’), ‘Danse montagnarde’ (‘Uhăi, bade’), ‘Tiens, tiens, tiens et na’ (‘Iac-aşa’). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză ‘Le Chant du Monde’, disc distins în 1965 cu ‘Grand prix du disque’ decernat de Academia ‘Charles Cros’ din Paris.

În 1955 a fost laureată a Premiului de Stat pe 1954, distincţie acordată pentru interpretarea cântecelor populare şi decorată cu Ordinul Muncii. În 1958 a primit titlul de „Artistă emerită”.

A întreprins un nou turneu, în Bulgaria (1959), pentru o lună de zile.

În 1963 i-a apărut o culegere de melodii populare sub titlul: ‘Cântecele mele’. A fost prezentatoare, în cadrul turneului pe care l-a făcut împreună cu orchestra „Taraful Gorjului”, dar în acelaşi timp şi interpretă, cântând piese din repertoriul ei şi pe texte proprii.
A fost însă nevoită să-şi întrerupă turneul din cauza bolii (cancer pulmonar), medicii sfătuind-o să se interneze la Spitalul oncologic bucureştean. Şi-a pregătit testamentul, odată cu care lasă posterităţii, sub titlul „Femeia dacă”, versuri imortalizate în pagina-manuscris. A murit la 22 iunie 1963.

Ca un omagiu adus artistei, în 1969 se instituie, la Craiova, Festivalul-Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc ‘Maria Tănase’, ce se desfăşoară o dată la doi ani.

De-a lungul carierei sale, Mariei Tănase i s-au atribuit calificative precum „Privighetoarea”, „Ciocârlia”, „Luceafărul”, „Ambasadoarea cântecului nostru popular”, „Regina cântecului românesc”, „Steaua”, „Prinţesa liricii sentimentale şi a cântecului românesc” sau „Măria cântecelor”, „Pasăre măiastră”.

Din repertoriul alcătuit din aproapee 400 de cântece din toate regiunile ţării, mai amintim: ‘Aguridă’, ‘Am ibovnic la Mizil’, ‘Am iubit şi-am să iubesc’, ‘Aseară ţi-am luat basma’, ‘Aseară vântul bătea’, ‘Aş ofta să-mi iasă focul’, ‘Astă noapte te-am visat’, ‘Bade, din dragostea noastră’, ‘Bătrâneţe, haine grele’, ‘Bun îi vinul ghiurghiuliu’, ‘Butelcuţa mea’, ‘Lume, lume’ ş.a.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.