Proiectul Roşia Montană, puternic criticat într-o dezbatere din PE privind tehnologiile de minerit pe bază de cianuri

0

Proiectul Roşia Montană a fost criticat de aproape toţi eurodeputaţii care au luat cuvântul miercuri în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) a Parlamentului European în cadrul unui schimb de opinii cu Comisia Europeană (CE) privind tehnologiile de minerit pe bază de cianuri, cei mai vehemenţi fiind eurodeputaţii ungari şi cei români de etnie maghiară.

Dezbaterea, de la care eurodeputaţii români din grupurile S&D şi ALDE au lipsit, a avut loc într-o sală destul de goală, fiind dominată de vocile care au criticat proiectul minier de la Roşia Montană.

Eurodeputatul ungar Csaba Tabajdi, unul dintre puţinii reprezentanţi ai grupului S&D la dezbatere, a cerut CE să nu se ascundă în spatele unor probleme birocratice, să examineze detaliile proiectului şi să răspundă odată pentru totdeauna dacă acesta respectă sau nu legislaţia de mediu a UE. Colegul său Erik Banki din grupul PPE şi eurodeputatul maghiar Laszlo Tokes l-au întrebat pe reprezentantul Comisiei de ce executivul comunitar nu a propus o lege care să interzică complet tehnologia de cianurare în minerit până la finalul lui 2011, aşa cum stipula o rezoluţie adoptată de PE în mai 2010.

‘Încă în urmă cu trei ani ne-am ridicat împotriva mineritului cu tehnologie de cianură la Roşia Montană şi s-a şi votat cu un procent de 80% şi, de aceea, de atunci încoace încercăm să convingem CE să dea ascultare acestei hotărâri şi să interzică deschiderea noilor mine cu tehnologie de cianură. Dar până acum CE ignoră în mod scandalos voinţa democratică a majorităţii covârşitoare a deputaţilor celor 500 de milioane de cetăţeni ai Europei’, a declarat Laszlo Tokes după dezbatere.

Eurodeputatul de etnie maghiară apreciază că în România este manipulată opinia publică şi se încearcă impunerea proiectului prin metode antidemocratice.

‘Mă refer la acea campanie largă, care ţine deja de 15 ani se poate spune, dar mai ales în ultimii ani, când s-a încercat ca populaţia să fie convinsă despre necesitatea pornirii mineritului cu cianuri. Se ştie prea bine câţi bani au fost folosiţi până acum de Roşia Montană Gold Corporation, parcă unii contează pe efectul creării unei situaţii ‘fait accompli’, când guvernul deja nu mai poate ieşi de sub răspunderea deschiderii minei de la Roşia Montană. În orice caz în România, mă refer la demonstraţiile care ţin de aproape o lună, voinţa publică este clară şi trebuie să exercităm presiuni şi acasă, prin demonstraţii, şi în Europa, chiar prin Comisia ENVI’, a spus Tokes.

El s-a arătat decepţionat că reprezentantul CE ‘a dat răspunsuri evazive ori nu a dat răspuns la întrebările eurodeputaţilor, care în unanimitate au criticat comportamentul CE şi această situaţie antidemocratică prin care chiar şi Comisia devine într-o oarecare măsură complice jocurilor politice de acasă şi dă un sprijin indirect guvernului, care printr-un proiect de lege neconstituţional încearcă să determine parlamentul să dea undă verde deschiderii minelor de la Roşia Montană’.

Laszlo Tokes a comparat riscul unui accident ecologic la Roşia Montană cu tragediile de la Cernobâl şi Fukushima şi nu crede că a exagerat când a făcut această comparaţie. ‘Există o deosebire între efectul şi mărimea catastrofei, modelul şi pericolul este acelaşi în fiecare caz. Adică niciodată nu ştii, dacă te foloseşti de metode neavenite, că nu va avea loc o astfel de catastrofă’, a explicat eurodeputatul.

Reprezentantul CE la dezbatere a afirmat că linia executivului comunitar este clară în acest dosar, fiind exprimată anterior şi de comisarul european de mediu, Janez Potocnik.

‘Există o directivă, directiva privind gestionarea deşeurilor miniere, care a fost adoptată în codecizie, unde a fost aleasă o anumită abordare, care implică stabilirea unor cerinţe foarte precise pentru a ne asigura că deşeurile miniere sunt gestionate în siguranţă în UE. Asta a fost alegerea făcută de colegislatori, asta a implicat acceptarea mineritului de aur cu cianuri cu condiţia ca toate aceste exigenţe să fie respectate şi tocmai acesta este motivul pentru care avem prevederi clare privind concentraţia cianurilor. Pentru minele noi concentraţia limită este deja în acest moment de 10 părţi la un milion’, a spus oficialul CE.

El a subliniat că autorizarea activităţilor de minerit este în mâinile autorităţilor competente naţionale şi că executivul comunitar poate doar verifica dacă cerinţele stabilite prin legislaţia UE sunt respectate. ‘Şi asta este ceea ce facem. Am cerut informaţii de la autorităţile române. Proiectul nu a fost aprobat încă, dar adunăm deja informaţii pentru a verifica dacă cerinţele din directiva privind gestionarea deşeurilor miniere sunt respectate. Nu am primit încă răspuns la această cerere de informaţii, aşa că mă tem că în acest stadiu nu vă pot da o evaluare finală dacă proiectul respectă sau nu legislaţia UE’, a afirmat reprezentantul CE.

Eurodeputata PDL Oana Antonescu, membră a Comisiei ENVI, a subliniat că i se pare foarte corectă poziţia CE. ‘Până la urmă ţine de statul român, oricât de mult le-ar displăcea vecinilor, chiar dacă un eventual accident de mediu i-ar afecta şi pe ei’, a afirmat ea vizavi de interesul arătat pentru dezbatere de eurodeputaţii unguri şi români de origine maghiară, despre care bănuieşte că au făcut demersurile pentru organizarea schimbului de opinii cu CE în comisia de specialitate a PE.

‘La nivel naţional, şi pe asta s-a concentrat intervenţia mea în Comisia ENVI, este inadmisibil să vedem cum este promovat un astfel de proiect printr-o lege. Este o lipsă de responsabilitate a guvernului care nu a fost în stare să-şi asume un proiect, în măsura în care-l susţineau, în măsura în care guvernul considera că este oportun din punct de vedere al locurilor de muncă, al dezvoltării zonei’, a declarat Oana Antonescu.

Ea a precizat totuşi că discuţia este una care trebuie purtată foarte deschis. ‘Nu putem să expediem atât de uşor pe cât se face necesitatea de investiţii şi de schimbare a situaţiei oamenilor din acea zonă. Trebuie să le dăm o şansă, asta este adevărat, dar nu cu încălcarea considerentelor ce ţin de mediu, nu cu încălcarea îngrijorărilor ce ţin de patrimoniul cultural. Fireşte, ceea ce găsesc eu inadmisibil, este că Ministerul Mediului nu a emis avizele de mediu. Cum poţi trimite un astfel de proiect, când ştii ce impact public are, ce subiect sensibil este pentru opinia publică, să-l trimiţi în parlament, să încerci să-l strecori şi să joci acest joc inadmisibil’, a spus eurodeputata PDL.

Întrebată de ce crede că eurodeputaţii români din grupurile S&D sau ALDE nu au venit la dezbatere, Oana Antonescu a spus că ‘n-au venit ca să evite probabil ridicolul de situaţie’, după ce în trecut au exprimat opinii tranşante împotriva proiectului de la Roşia Montană.

Dumitru Fornea, responsabil pentru departamentul relaţii informaţionale al confederaţiei Meridian, care a asistat la dezbatere, a afirmat că a fost surprins să constate că dezbaterea a fost mai mult una politică, decât una referitoare la tehnica de minerit prin cianurare.

‘Pentru noi a fost o surpriză să constatăm că de fapt s-a discutat foarte mult despre România şi foarte puţin de procedura de cianurare. Tehnologia de cianurare este un procedeu aplicat în industria minieră la scară mondială, 90% dintre minele de aur din lume utilizează această tehnologie. De aceasta ne aşteptam ca în această dezbatere să se insiste mai mult pe aspectele tehnice decât pe cele politice. Din păcate, se repetă situaţia din România şi văd că cazul Roşia Montană se politizează şi se îndreaptă împotriva unei tehnologii care este utilizată în întreaga lume. Mâine, dacă statul român doreşte să facă el această mină la Roşia Montană, va trebui să utilizeze tehnologia de cianurare’, a spus Fornea.

El a precizat că luările de poziţie ale eurodeputaţilor unguri şi români de etnie maghiară sunt în contradicţie cu opinia exprimată de specialiştii în domeniu din statul vecin.

‘Nu am putut să nu remarc poziţiile eurodeputaţilor unguri şi maghiari din România. Este un pic ciudat. Eu am avut ocazia pe 23 septembrie să discut, în cadrul grupului de lucru pentru materii prime din CE, cu experţi maghiari din cadrul agenţiei lor pentru resurse minerale care au spus că nu au nimic împotriva tehnologiei de cianurare. Pentru că şi Ungaria, dacă va dori să-şi folosească propriile resurse, puţine dar care există totuşi, va trebui să facă apel la această tehnologie’, a mai precizat reprezentantul Meridian.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.