Vosganian: Putem ieşi din criză în acest an dacă sprijinim industria şi dacă reducem legăturile cu UE

2

România ar putea să înceapă un nou ciclu de creştere economică în a doua jumătate a acestui an, însă industria trebuie sprijinită, iar economia românească trebuie să reducă legăturile strânse pe care le are cu piaţa europeană, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

Vosganian a precizat că, în prezent, mulţi dintre miniştri sunt inhibaţi şi intimidaţi de felul în care este înţeles curajul lor de a lua decizii care să ajute domeniul pe care îl gestionează. Aceasta în contexul în care el este acuzat de subminarea economiei naţionale pentru că, în timpul fostului său mandat la acelaşi minister (2006-2008), a acordat un discount la preţul gazelor pentru industria îngrăşămintelor chimice.

De asemenea, Vosganian a subliniat, în interviu, ce calităţi trebuie să aibă în prezent un ministru capabil şi cum poate un Guvern să păstreze echilibrul între interesul investitorilor şi cel al populaţiei. De asemenea, ministrul a mai vorbit şi despre interesul Rusiei pentru industria românească.

 

AGERPRES: Când vom ieşi, concret, din criză? Când vor simţi românii că au ieşit din criză?

Varujan Vosganian: Întrebarea asta are un răspuns care este simplu, dar şi un răspuns care este mai nuanţat. Dacă ne uităm în urmă, vedem că România a avut următoarele perioade: a avut un ciclu negativ în perioada 1998-2003, apoi a intrat pe o fază pozitivă a ciclului economic, între 2003 şi 2008, a reintrat pe o fază negativă între 2008 şi 2013 şi ar trebui ca, în a doua jumătate a anului 2013, România să intre din nou pe o fază pozitivă a ciclului economic. Deci răspunsul simplu este că, cel puţin din perspectiva comenzilor din industrie, din perspectiva structurii amortizărilor, ar trebui ca România să reintre într-o fază de creştere economică care să dureze cel puţin până în prima jumătate a anului 2018.

Răspunsul este mai nuanţat pentru că, în primul rând, aceste cicluri economice largi nu se suprapun neapărat peste evoluţiile sectoriale. De exemplu, industria auto a avut o fază pozitivă de creştere între 2008 şi 2013 în România. Sau putem spune că sectorul bancar nu a avut o creştere care să se fi suprapus neapărat peste ciclurile economice de care vă vorbeam. Criza a fost simţită diferit de sectoarele economice. De aceea, s-ar putea ca unele sectoare să fie marcate în continuare de criză chiar şi după 2013.

Vă dau ca exemplu industria chimică, industria oţelului, industria aluminiului. Dacă nu luăm câteva măsuri de protecţie a industriei şi nu imaginăm câteva scheme de susţinere pentru marii consumatori, care să fie agreate şi pe plan european, s-ar putea ca la anul industria îngrăşămintelor chimice să fie dispărută din România şi să avem probleme reale de a ţine în România investitori din domeniile de care vă vorbeam.

Dar, pe ansamblu, există această şansă, cu condiţia ca România să-şi lecuiască o parte din vulnerabilităţi şi să mai reducă din legăturile strânse pe care le are cu piaţa europeană. Câtă vreme aproape 80% din fluxurile economice ale României sunt legate de Europa, dacă Uniunea Europeană nu îşi regăseşte ritmul de creştere economică, s-ar putea ca asta să afecteze şi România.

 

AGERPRES: Cum poate Guvernul să păstreze un echilibru între interesul investitorilor şi cel al populaţiei?

Varujan Vosganian: Eu zic aşa: dacă vrei să pui toate pe un singur taler, un cântar nu va fi niciodată echilibrat. De aceea trebuie să ai în vedere ca şi riscurile şi beneficiile să fie distribuite în mod egal. Un Guvern modern este de fapt un management al riscurilor. Ce trebuie să facă un Guvern? Să evalueze riscurile, să le anticipeze, să le evite, acolo unde ele nu pot fi evitate să reducă pe cât se poate efectele, iar dacă efectele se produc, să le împartă în mod corect între participanţii la jocul economic.

Tot aşa, şi cu avantajele. În clipa în care vrei prea multe avantaje pentru tine şi prea puţine pentru celălalt, atunci societatea rămâne dezechilibrată orice ai face. De aceea, atunci când un investitor vine în România trebuie să ai în vedere ce câştigă bugetul, în condiţiile în care bugetul oferă anumite avantaje investitorului, pornind de la unele taxe locale, care pot fi negociate, şi terminând cu scheme de ajutor de stat sau cu anumită găzduire prietenoasă, cum ar fi clusterele sau parcurile industriale.

Dacă mă întrebaţi în legătură cu populaţia, aici mai apare un concept pe care nu prea îl utilizăm: responsabilitatea socială. Modul în care un investitor, prin activitatea sa, oferă şi locuri de muncă, dar şi susţinere pentru obiective de natură socială şi culturală. Eu vă spun că, dacă un investitor, cum ar fi cel de la Aversa (nu am vorbit cu el, e doar un gând), care s-a angajat să păstreze în continuare Aversa, dacă el ar anunţa public că intenţionează pe partea de pământ care rămâne să facă blocuri şi din acele blocuri o scară sau două să le ofere primăriei pentru persoanele care au resurse materiale reduse, atunci acest act de responsabilitate socială cu siguranţă l-ar umaniza în ochii opiniei publice pe acel investitor.

Deci, pe scurt, Guvernul trebuie să aibă în vedere îmbinarea avantajelor şi riscurilor cu investitorii. Şi mai e ceva: sentimentul onoarei. Nu numai oamenii au onoare, ci şi statul are onoare. Or statul, ca să-şi respecte onoarea, trebuie să dea reguli stabile şi să fie primul care le respectă, inclusiv în ceea ce priveşte plata datoriilor. O lege, ca să fie bună, are o condiţie: când o pui pe perete să ştii că, pentru cel puţin câţiva ani, nu trebuie să schimbi rama şi conţinutul la ceea ce ai pus pe perete.

 

AGERPRES: Cine trebuie să definească ce înseamnă protecţia industriei? Până unde putem merge?

Varujan Vosganian: Unitatea de măsură în ceea ce priveşte protecţia industrială este curajul celui care o administrează, cât de mult curaj are el în a lua o măsură. Îmi veţi spune poate că nu este momentul cel mai potrivit să vorbim despre curajul miniştrilor, câtă vreme mulţi dintre ei sunt inhibaţi şi intimidaţi de felul în care este înţeles curajul unui administrator. Dar eu cred că un ministru trebuie să fie curajos indiferent de mediul în care activează, mai ales că, dacă este să vorbim de curaj, el se vede mai ales în medii potrivnice, pentru că e uşor să fii curajos atunci când în jurul tău toate lucrurile merg bine. Măreţia unui om politic se vede mai degrabă în momente grele.

Al doilea lucru este lipsa de inhibiţie, lipsa de prejudecăţi şi dezinvoltura. Un ministru este un întreprinzător al spaţiului public, el nu trebuie să spună că lucrurile nu se pot schimba pentru că aşa arată rânduielile. El trebuie să schimbe rânduielile. Pentru un ministru, nu există niciun alt obstacol decât legea. Deci, dacă este curajos, dezinvolt, lipsit de prejudecăţi, el are ce-i trebuie ca să ducă lucrurile. Îi mai trebuie ca aceste două calităţi să genereze şi încredere. Cinci lucruri trebuie să existe pentru ca un ministru să fie capabil: viziunea strategică, voinţa politică, capacitatea managerială, puterea de comunicare şi calitatea suportului politic şi susţinerea populaţiei. Le reiau: viziunea strategică, voinţa politică, capacitatea managerială, calitatea suportului politic şi susţinerea populaţiei.

loading...
Citește și
2 Comentarii
  1. Costel Nita spune

    Deschideti piata investitiilor in Romania pt.China iar in piata interna chineza avem mari oportunitati chear daca trebuia sa o facem de cel putin 15 ani.

  2. Un Negru spune

    „sprijinim industria” = vindem tot, asa cum ati facut si cu Aversa? Ultima cazuta in frontul deschis de politicieni contra industriei. Asta intelege VV prin sprijin!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.