O metoda naturală eficientă pentru tratarea cancerului

1

Dr. Med Max Gerson s-a născut în 1881 în Wongrowitz în Germania. A studiat la universităţile din Breslau, Würzburg, Berlin şi Freiburg.

Gerson suferea încă din timpul studenţiei de migrene foarte grele. Toţi medicii consultaţi îi spuseseră că boala este incurabilă şi că trebuie să înveţe să trăiască cu ea, scrie suntsănătos.ro.

Dar el nu se mulţumi cu acest verdict şi caută mai departe, iar în 1910, descoperi cartea unui medic italian, care recomanda în cazul migrenelor, diete alimentare.

Şi aşa începu Gerson imediat să experimenteze cu propria persoană. Încercă mai întâi o dietă cu lapte, care nu aduse însă nici o alinare a suferinţelor sale.

După aceea, încercă o cură de fructe, urmată de o cură de legume, iar în final o cură mixtă de fructe şi legume, în timpul căreia simţi o îmbunătăţire considerabilă a stării sale de sănătate. Migrenele deveniseră mai rare şi durerile mai puţin intensive, însă nu încetaseră cu desăvârşire. Gerson cercetă mai departe şi ajunse la concluzia că migrenele se datorează unei deranjari a metabolizării mineralelor, în special a clorului.

Aşa că începuse un nou experiment, a reluat dieta pe bază de fructe şi de legume, de data aceasta însă pregăti totul fără sare şi acest lucru aduse în cele din urmă succesul mult aşteptat! Gerson ştia acum cu siguranţă, după doi ani de experienţe dietetice, că migrenele se pot vindeca şi ţine sub control prin simpla respectare a unor norme alimentare. Orice reîntoarcere la un regim “normal”, aducea cu sine, de fiecare dată, reapariţia migrenelor.

Gerson începu să le prescrie pacienţilor săi bolnavi de migrene, în loc de medicamente, regimul alimentar. Unul dintre pacienţii săi îi comunică în 1920, că regimul alimentar îi vindecase nu numai migrena, ci şi tuberculoza cutanată (Lupus vulgaris). Gerson îl ascultă cu atenţie pe pacientul său şi constată, că într-adevăr, starea pielii sale se îmbunătăţise considerabil. După o cumpănire îndelungată, Gerson emise ipoteza că regimul dietetic întăreşte sistemul imunitar, putând fi aplicat şi la alte boli. Din acel moment, Gerson se decise să caute dovezile care să-i confirme teoria.

Dr. Gerson a fost din 1924 sprijinit de dr. Ferdinand Sauerbruch, cel mai cunoscut specialist în tuberculoază la acea oră din Germania, care recunoscuse importanţa unei terapii dietetice în tratarea TBC-ului. Gerson fusese numit şeful unei secţii speciale de tuberculoză din cadrul universităţii din München şi începu tratarea bolnavilor cu regimul său alimentar. Sauerbruch şi Gerson relatează despre o experienţă clinică efectuată de ei, în cadrul căreia fuseseră vindecaţi 446 din 450 (99%!!) de bolnavi de tuberculoză cutanată, numai prin regimul alimentar, fără nici un fel de medicamente!

Rezultatele excepţionale obţinute la clinica din München, au fost confirmate mai târziu şi de Albert Jesionek (1870-1935) la clinica din Gießen. Eficienţa tratamentului dietetic a fost chiar recunoscută oficial de către Comitetul Consiliului Prusian de Stat pentru Sănătate (1930) în tratarea tuberculozei osoase, cuatanate şi articulare. Este de aceea de necrezut, că terapia dietetică nu a reuşit să capete o aplicare mai mare, nici măcar în cazul tratării bolilor TBC.

Din păcate, Gerson a întâmpinat o opoziţie masivă din partea corpului medical, rezultatele cercetărilor sale în domeniul tratării bolilor prin terapia dietetică, fiind absolut ignorate de către colegii săi medici!

În anul 1928, Gerson a fost chemat la patul unei bolnave de cancer, care fusese deja operată şi căreia medicii care o trataseră, îi declaraseră că nu mai poate fi salvată. Gerson îi spuse pacientei că nici el nu poate să o ajute, deoarece nu are nici un fel de experienţă în domeniu, mai ales într-un astfel de caz grav. Bolnava îi răspunse însă, că ea a auzit de rezultatele excepţionale în vindecarea TBC-ului şi a artritei şi insistă să fie tratată prin metoda sa.

Gerson îi prescrise aceeaşi dietă, pe care o administra în cazul tuberculozei. După şase luni, pacientei, căreia îi mai fusesera date de către medicii care o trataseră până atunci numai câteva săptămâni de viaţă, îi mergea foarte bine. Au urmat alte două cazuri de cancer, care evoluaseră cu aceleaşi rezultate neaşteptat de bune. Gerson a devenit conştient de faptul că terapia sa nu este o terapie specifică unei anumite boli.

“Cu aceeaşi terapie dietetică, adaptată în parte pentru fiecare bolnav, ca bază a tratamentului, am vindecat la fel de bine şi TBC, precum şi astm, boli ale aparatului locomotor, boli metabolice sau boli nervoase.”

Planul dietetic prescris de Gerson interzice fumatul, alcoolul, cafeaua şi ceaiul negru, sarea, zahărul, cacao, conservele de orice fel, brânza, carnea afumată sau condimentată, salamul, şunca, parizerul, s.a.m.d.

În cadrul dietei se recomandă consumul de fructe, salate, legume, lapte crud (nepasteurizat sau fiert), cereale, cartofi, seminţe. De-a lungul anilor, Gerson a schimbat adeseori planul dietetic pentru a-i îmbunătaţi efectul tămăduitor. În 1926 a început să reducă drastic consumul de proteine animale, din 1929 a introdus şi cantităţi mari de sucuri de fructe şi de legume.

Situaţia politică din Germania îl obligă însă pe Gerson să emigreze în 1933, mai întâi în Austria, apoi în Franţa, iar din 1936 în SUA. Gerson îl cunoscu în acest timp şi pe laureatul premiului Nobel Albert Schweitzer. Soţia lui Schweitzer era bolnavă de TBC, iar în cazul ei fuseseră deja aplicate, fără nici un succes, toate metodele terapeutice cunoscute în medicina alopată la momentul respectiv.

Helene Schweitzer se vindecă cu ajutorul metodei Gerson, iar Gerson şi Schweitzer rămaseră prieteni toată viaţa. Ani de zile mai târziu, atunci când lui Albert Schweitzer i s-a diagnosticat diabet zaharat, el se trată şi se vindecă tot prin terapia Gerson.

În cursul anilor, cabinetul doctorului Gerson din New York a fost asaltat din ce în ce mai mult de bolnavi de cancer aflaţi în stadiul final al bolii. Peste 90% din pacienţii săi erau oameni, la care se încercaseră fără succes toate metodele obişnuite de tratare a cancerului, erau oameni cărora ceilalţi medici care îi trataseră nu le mai dăduseră nici o şansă de supravieţuire.

Gerson nota în 1954, că în cazurile bolnavilor aflaţi în stadiul final al boliilor, el obţinea totuşi cu terapia sa, o rată de vindecare de 50%. Un an înaintea morţii sale, îi apăru cartea «A cancer therapy – results of fifty cases », în care este prezentată experienţa sa, adunată de-a lungul anilor cu mii de bolnavi.

Max Gerson s-a stins din viaţă în 1959. Albert Schweitzer, el însuşi medic, scria într-un necrolog: Gerson a fost pentru mine unul dintre cele mai mari genii din istoria medicinii”.

Extras din Max Gerson – “O metodă naturală eficientă pentru tratarea cancerului şi a altor boli grave”

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Tomica spune

    Daca medicina oficiala ar adapta metoda Gerson am intra intr-o noua criza, ar da faliment industria farmaceutica, ar apare milioane de someri, s-ar duce pe apa sambetei averi de miliarde, medicii n-ar mai avea parte de ”congrese” in hoteluri de zece stele, s-ar inchide mii de farmaci, etc., etc. Apocalipsa in toata regula, mai ceva decat 1 octombrie viitor.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.