Viviane Reding/închisorile secrete ale CIA: CE nu are competenţe, dar autorităţile naţionale trebuie să facă lumină

Tratatele nu acordă Comisiei Europene niciun fel de competenţe pentru a desfăşura anchete în cazuri precum presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri, dar Comisia a subliniat mereu că statele au datoria să deruleze anchete independente aprofundate pentru a găsi vinovaţii şi a permite victimelor să beneficieze de reparaţii, a declarat miercuri, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding.

Preşedinţii comisiilor pentru libertăţi civile şi afaceri externe, Juan Fernando López Aguilar (S&D) şi Elmar Brok (PPE), au adresat miercuri seară o întrebare cu solicitare de răspuns oral Comisiei şi Consiliului privind acţiunile ulterioare rezoluţiei Parlamentului referitoare la ‘presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri’ adoptate în septembrie 2012.

Juan Fernando López Aguilar a cerut Comisiei, printre altele, să precizeze dacă dispoziţiile UE, în special cele privind azilul şi cooperarea judiciară, au fost încălcate prin colaborarea cu programul CIA. De asemenea, preşedintele Comisiei LIBE a PE a întrebat Comisia dacă a prezentat propuneri pentru elaborarea unor măsuri de supraveghere democratică a activităţilor transfrontaliere ale serviciilor de informaţii, în contextul politicilor UE de combatere a terorismului.

În ceea ce priveşte Consiliul, el a precizat că PE ar dori să ştie dacă ‘principiul loialităţii instituţionale a fost aplicat în ceea ce priveşte furnizarea proceselor verbale care au fost întocmite de grupurile de lucru de la Consiliu’.

‘Ne puteţi furniza detalii în ceea ce priveşte dorinţa statelor membre de a lămuri rolul jucat de serviciile secrete în aceste zboruri ale CIA? Şi apoi ar trebui să ştim clar care sunt statele membre în care aceste probleme au apărut. S-au făcut acuzaţii în legătură cu Lituania, dar s-a mai vorbit şi despre Irlanda şi Regatul Unit’, a spus Aguilar, fără a face referire la România sau Polonia, ţări despre care s-a vehiculat în trecut că ar fi făcut parte din respectivul program al CIA.

‘Trebuie să ştim care sunt ţările vizate şi ce putem face pentru a evita repetarea unor astfel de situaţii. Pentru că nu trebuie să permitem impunitatea în legătură cu astfel de activităţi, nu trebuie ca astfel de evenimente să poată să aibă loc fără să ştim cine a fost la curent cu ce s-a întâmplat, ce s-a întâmplat de fapt şi ce putem face pentru a evita astfel de evenimente. Ancheta în curs se pare că nu a dus la răspunsuri concrete. De aceea am adresat această întrebare şi avem şi o rezoluţie în care solicităm sprijinul PE pentru a adresa un mesaj puternic Consiliului şi statelor membre’, a mai declarat eurodeputatul S&D.

Elmar Brok, preşedintele Comisiei AFET, coautor al întrebării cu solicitare de răspuns oral dar nu şi al rezoluţiei, şi-a exprimat speranţa că instituţiile vizate pot contribui la furnizarea unor răspunsuri.

‘După 11 septembrie s-au întâmplat multe lucruri care nu au fost 100% compatibile cu modul în care percepem statul de drept şi cooperarea între state şi trebuie să ne asigurăm că aceste evenimente nu se vor mai repreta. Pe de o parte trebuie luat în considerare contextul în care au avut loc aceste lucruri, iar pe de alta trebuie să încercăm să combatem terorismul respectând statul de drept’, a subliniat eurodeputatul PPE.

Reprezentantul grupului PPE la dezbatere, Carlos Coelho, a reafirmat faptul că Parlamentul condamnă practici precum cele folosite în cadrul programului de detenţie secretă al CIA, ca răpirea şi tortura.

‘Solicităm efectuarea de anchete şi aflarea adevărului cu privire la toate aceste activităţi. Vedem însă că avem de a face cu o retincenţă din partea statelor membre în a coopera şi este trist că această tărăgănare continuă şi că nu s-au finalizat anchete eficiente care să ne ajute să aflăm adevărul despre aceste evenimente. Trebuie, doamnă comisar /Viviane/ Reding să ne asigurăm că astfel de evenimente nu vor mai avea loc în viitor. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că Consiliul nu va minţi din nou Parlamentul, aşa cum a făcut în trecut’, a subliniat Coelho.

Vorbitorul în numele grupului S&D, eurodeputata slovenă Tanja Fajon, a declarat că nici statele membre, nici Comisia, nici Consiliul nu au răspuns apelurilor PE la stabilirea faptelor în ceea ce priveşte programul închisorilor secrete ale CIA.

‘Nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru aceste încălcări ruşinoase ale drepturilor omului, fără precedent de la Al Doilea Război Mondial încoace. UE nu trebuie să-şi ascundă propriile erori, pentru că tragediile se repetă. Cu această atitudine, prin care permitem încălcarea drepturilor omului, pierdem credibilitatea cetăţenilor noştri’, a avertizat ea.

Comisarul european Viviane Reding a subliniat la rândul ei că detenţia arbitrară, arestarea fără mandat sau proastele tratamente precum tortura reprezintă o încălcare gravă a mai multor drepturi fundamentale.

‘Tratatele nu acordă Comisiei niciun fel de competenţe pentru a desfăşura anchete în astfel de situaţii. Întotdeauna Comisia a subliniat însă că e de datoria statelor membre să deruleze anchete independente aprofundate şi amănunţite. Este o obligaţie ce decurge din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, pentru a găsi vinovaţii şi pentru a permite victimelor să primească reparaţii pentru prejudiciile suferite’, a afirmat Reding.

Înaltul oficial european a precizat că la vremea derulării aşa-zisului program secret al CIA, între 2001 şi 2003, nu exista nicio prevedere europeană care să se aplice cooperării judiciare între UE şi SUA. ‘Doar în octombrie 2009 Consiliul a adoptat o decizie care aproba încheierea a două acorduri cu SUA, unul cu privire la extrădări şi un altul cu privire la asistenţă judiciară reciprocă. Ambele acorduri au intrat în vigoare în ianuarie 2010, iar acestea clarifică şi unifică cadrul de cooperare judiciară în domeniul penal cu SUA de atunci încoace’, a menţionat Viviane Reding.

Comisarul european pentru justiţie a ţinut să facă o distincţie foarte clară ‘între două necesităţi’.

‘În primul rând există obligaţia de a dezvălui adevărul, iar aceasta este de competenţa exclusivă a statelor membre. Comisia nu poate să controleze în mod direct şi nici să înlesnească anchetele naţionale, pentru că nu are competenţe. Apoi, pentru a evita repetarea unor astfel de evenimente, acţiunile UE şi ale statelor membre împotriva terorismului trebuie să respecte mereu normele în domeniul drepturilor fundamentale’, a afirmat Reding.

Ea a precizat că, în luna martie a acestui an, a trimis, împreună cu comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, o scrisoare comună statelor membre, prin care acestora li se atrage atenţia să folosească toate mijloacele de combatere a terorismului cu respectarea drepturilor fundamentale. Până în prezent, a menţionat Reding, doar şase state membre au răspuns acestei scrisori.

La rândul lui, reprezentantul Consiliului, Vytautas Leskevicius, adjunctul ministrului de externe lituanian, a precizat: ‘Consiliul nu acceptă că a încălcat principiul cooperării loiale între instituţii în ceea ce priveşte accesul la documente şi răspunde tuturor solicitărilor conform regulilor în vigoare’.

Noua rezoluţie a legislativului comunitar privind ‘Presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri’ va fi supusă la vot joi în plenul PE. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.