Terapia cu seminţe

Seminţele fructelor şi legumelor sunt adevărate medicamente naturiste. Statisticile spun că românii ronţăie mai multe seminţe decât americanii, consideraţi mari consumatori de popcorn. Ne plac seminţele, mai ales cele de floarea-soarelui şi de dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau când vrem să ne lăsăm de fumat.

Seminţele legumelor şi fructelor şi-au găsit la români o întrebuinţare şi mai valoroasă: leac pentru diferite afecţiuni. Seminţele făceau parte din reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară, iar astăzi sunt ingrediente pentru unele dintre cele mai eficiente preparate naturiste.

Pe vremuri, ţăranii le considerau păstrătoarele vieţii, adevăr demonstrat şi de medicina modernă, care a descoperit că, înainte să se transforme în plante verzi, seminţele conţin energii uriaşe şi substanţe benefice pentru organism. Terapia cu seminţe nu presupune consumul exclusiv al seminţelor, ci în combinaţie cu un regim sănătos, bazat pe legume şi fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, seminţele se mănâncă neprăjite, deoarece prin preparare termică, cea mai mare parte a proprietăţilor lor vindecătoare este distrusă.

Din seminţe se pot prepara şi remedii sub formă de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai trebuie ştiut că seminţele, deşi par uscate şi moarte, sunt organisme vii, bogate în nutrienţi.

De aceea, consumul seminţelor între mese, în locul gustărilor, pe lângă rolul extrem de benefic, şi satură. Nu întâmplător, terapia cu seminţe este inclusă în regimurile dietetice. Consumate crude, au efectul cel mai puternic.

 

Seminţele de dovleac

Nutriţioniştii din Japonia pun seminţele de dovleac (bostan) pe primul loc în tabelul produselor alimentare, deoarece ele conţin cca 50% grăsimi, vitamine, microelemente şi mai ales zinc.

Ele sunt recomandate în lupta cu prostatita, constipaţia şi balonarea. Sunt diuretice, întăresc muşchiul cardiac şi rinichii, ajută la creşterea părului, elimină metalele grele din organism. Pentru tratarea acestor afecţiuni, se prepară laptele de bostan dintr-un pahar de seminţe pisate într-un vas de lut şi trei pahare de apă clocotită. Se strecoară, se stoarce bine terciul şi se bea lichidul obţinut de 3 ori pe zi, câte 1/2 de pahar, înainte de masă.

Specialiştii în medicină naturistă încurajează consumul seminţelor de dovleac, care desfundă vasele de sânge, reglează colesterolul şi stimulează activitatea rinichilor, au rol adjuvant în cancer, leucemie, scleroză sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomandă în alimentaţia persoanelor cu boli hepatice şi cardiovasculare, femeilor însărcinate şi copiilor.

Seminţe sunt cea mai hrănitoare parte din dovleac şi conţin mult magneziu.

Un studiu realizat de cercetătorii francezi a arătat că bărbaţii cu un nivel ridicat de magneziu prezintă un risc cu 40% mai mic de a muri tineri. Seminţele de dovleac au un efect excelent şi împotriva paraziţilor intestinali. În caz de oxiuri, la copii se dau câte 10‑15 seminţe de dovleac decojite, zilnic, iar adulţii vor lua câte 20‑30 seminţe pe zi. Aceste seminţe trebuie să rămână neapărat cu pieliţa fină şi uscată pe ele şi să se mestece foarte bine. După o oră, se ia o linguriţă de ulei de ricin.

Fitoterapia recomandă seminţele de dovleac şi contra teniei. Alături de o dietă severă, se mestecă bine, în 4 porţii, câte 80‑100 de seminţe de dovleac decojite, iar după o oră se ia 1/2 lingură de ulei de ricin. Dacă trebuie, în caz de o primă nereuşită, să se încerce încă o dată aceeaşi cură, pentru că nu apar fenomene secundare dăunătoare organismului.

 

Seminţele de susan

Seminţele de susan conţin vitaminele A, B, C şi E. Pentru întărirea şi curăţirea organismului, se consumă câte 15-20 g de pulbere preparată din seminţe, cu puţină apă, de 3 ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de masă. Arsurile se tratează cu un terci din seminţe de susan râşnite şi apă. Se schimbă pansamentul de 2-3 ori pe zi, până la vindecare. Susanul poate înlocui sarea. Se amestecă 5 linguri de seminţe de susan, cu 3 linguri seminţe de in şi o lingură de sare de mare, prăjită în prealabil într-o tigaie uscată.

Amestecul se păstrează într-un borcan închis bine. Seminţele de susan conţin şi proteine, cu 50% mai mult decât se află în carne. Sunt foarte bogate în calciu şi înlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza.

Seminţele au o mare valoare energetică, reprezintă un aport însemnat în afecţiunile de nutriţie, sunt laxative, emoliente, antitumorale şi ajută la detoxifierea ficatului şi a rinichilor, întăresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea şi sunt afrodiziace. Seminţele de susan sunt o sursă bună de seleniu, magneziu şi fosfor, având un conţinut scăzut de grăsimi şi sodiu. Mâncaţi în fiecare dimineaţă o mână de seminţe de susan negru, sunt foarte bogate în calciu.

 

Seminţele de in

Cert este că, dacă urmaţi o cură cu seminţe de in, puteţi spune adio problemelor digestive. Seminţele de in normalizează tranzitul intestinal, dau senzaţia de saţietate şi încetinesc procesul de asimilare a grăsimilor.

Sunt indicate dacă suferiţi de constipaţie, de o boală inflamatorie intestinală sau de sindromul colonului iritabil. Puteţi lua seara, de 4 ori pe săptămână, câte 2 linguriţe de seminţe de in măcinate, cu multă apă. Puteţi prepara şi un macerat la rece, din două linguriţe de seminţe de in la un pahar cu apă. Se lasă câteva ore şi apoi se consumă seminţele, cu tot cu apă.

Uleiul de seminţe de in are efect calmant şi antiinflamator, fiind indicat în inflamaţiile tractului digestiv şi pentru prevenirea hemoroizilor şi litiazei biliare. Datorită acţiunii de stimulare a arderii grăsimilor şi combatere a retenţiei de apă, seminţele de in sunt eficiente şi în curele de slăbire. Seminţele de in conţin mai mulţi acizi graşi esenţiali Omega-3 decât peştele şi, în plus, sunt bogate în fibre, vitamine şi minerale. Sunt o sursă excelentă de fitoestrogeni, reglând tulburările hormonale şi contribuind la prevenirea cancerului. Măcinate, le puteţi adăuga în salate, mâncăruri, prăjituri, bolul de cereale de dimineaţă.

Dacă aveţi probleme cardiovasculare, 2 capsule de ulei de seminţe de in pe zi ajută la scăderea tensiunii şi reducerea nivelului de colesterol şi de trigliceride. Seminţele de in reduc inflamaţiile, atenuând simptomele astmului şi îmbunătăţind funcţia pulmonară. Alte beneficii aduse de consumul de seminţe de in sunt reducerea stresului şi creşterea capacităţii de memorare. Uleiul de seminţe de in conţine acid linoleic şi lignină, substanţe care ajută la prevenirea cancerului de prostată, de colon şi de sân.

Pentru a profita de aceste beneficii, luaţi zilnic câte două capsule cu ulei de seminţe de in, adăugaţi ulei alimentar de in sau seminţe de in în salate. Pentru a reduce riscul de osteoporoză, e suficient să adăugaţi ulei de seminţe de in în mâncare. Acest ulei menţine în stare bună oasele, prin creşterea nivelului unei proteine implicate în formarea sistemului osos. Uleiul de seminţe de in este benefic femeilor la menopauză, dar şi celor ce suferă de diabet, predispoziţia către osteoporoză fiind mai crescută în cazul lor.

Dacă aveţi acnee, puteţi scăpa de această problemă folosind cataplasme cu făină din seminţe de in. Acestea se prepară prin amestecul făinii de in cu apă până la obţinerea unei paste. Cataplasmele aplicate săptămânal pe zonele afectate vor face ca pielea dumneavoastră să devină mai fină şi mai curată. Tot prin acţiunea de reglare hormonală, seminţele de in prevenirea căderea părului.

Preparatele pe bază de seminţe de in care se administrează intern pot reduce absorbţia substanţelor din unele medicamente. De aceea, cereţi sfatul medicului dacă urmaţi un tratament de durată. Altfel, evitaţi terapia cu seminţe de in doar dacă suferiţi de obstrucţii sau de hemoragii ale tubului digestiv, dacă sunteţi însărcinată ori dacă alăptaţi.

Seminţele de in şi Omega-3

Omega-3 sunt acizi graşi polinesaturaţi, numiţi esenţiali deoarece nu pot fi produşi de organismul uman, fiind nevoie de asimilarea lor din surse externe. Ei includ DHA (acid docosahexanoic), EPA (acid eicosapentanoic) şi ALA (acid alfa-linoleic). Recomandările sunt ca 20% din totalul de grăsimi consumate să fie acizi graşi esenţiali Omega-3.

 

  • Beneficiile consumului de seminţe de in

– protecţie împotriva bolilor de inimă (scade tensiunea arterială)
– protecţia plămânilor
– activitate anticancerigenă împotriva tumorilor
– protecţie împotriva diabetului
– prevenirea şi tratarea artritei
– tratarea astmului
– beneficii împotriva alergiilor
– beneficii împotriva bolilor inflamatorii
– beneficii împotriva retenţiei de apă
– beneficii pentru o piele uscată, dură
– beneficii pentru scleroza multiplă
– cresc vitalitatea şi asigură o piele moale şi un păr strălucitor
– normalizează zahărul în sânge
– cresc rezistenţa la frig
– îmbunătăţesc sistemul imunitar
– îmbunătăţesc vederea
– ajută la dezvoltarea creierului fătului şi al adulţilor
– ajută funcţiile renale
– ajută la formarea spermei
– ameliorează unele dereglări psihice

E nevoie de 4-6 luni de la adăugarea surselor de Omega-3 în dietă pentru a observa rezultatele.

 

  • Surse de Omega-3 – uleiul de peşte sau seminţele de in?

În momentul în care decidem ce sursă de Omega-3 este mai bine să folosim, trebuie să luăm în considerare că sursele cele mai sănătoase şi consistente sunt cele naturale. Astfel, deşi Omega-3 se găseşte ca supliment sub diferite forme (tablete, capsule, pastile, uleiuri), cea mai bună formă în care putem suplimenta acest nutrient este consumul alimentului integral.

În natură, Omega-3 se găseşte în cantităţi importante în peşte şi în seminţele de in. Deşi peştele este o sursă bună de acizi graşi esenţiali, uleiul de peşte fiind recomandat pentru suplimentarea cu Omega-3, e mai puţin cunoscut faptul că seminţele de in au un conţinut de Omega-3 de 18-24%, faţă de numai 2% al peştelui.

 

  • 8 motive pentru a consuma seminţele de in în locul uleiului de peşte

1. În primul rând, trebuie ştiut că acizii graşi Omega-3 sunt cărămizile care ajută la îndeplinirea multor funcţii în organism, dintre care una singură este de a face EPA (acid eicosapentanoic). Uleiul de peşte, practic, nu furnizează Omega-3, el furnizează direct EPA, ceea ce limitează opţiunile corpului de a face ce are nevoie din Omega-3.

2. O altă mare diferenţă o face fibra conţinută de seminţele de in. Peştele nu conţine nici un fel de fibre şi este de asemenea o formă de hrană concentrată, nesănătoasă. Spre deosebire de alte plante alimentare, seminţele de in conţin o formă de fibră numită lignină, pe care corpul nostru o transformă într-un antioxidant ce ajută sistemul imunitar şi are proprietăţi anticancerigene şi antivirale. Nivelele mari de lignină din dietă au fost asociate cu rate reduse de cancer de colon sau de sân.

3. Încă un avantaj pe care îl are inul în faţa peştelui este că uleiul extras din această plantă nu conţine colesterol. În schimb, 100 de mililitri de ulei de cod conţine 570 de miligrame de colesterol, cam aceeaşi cantitate aflată în gălbenuşul a două ouă!

4. Peştele este extrem de contaminat cu substanţe toxice (mercur) din cauza poluării masive a apelor. Consumul de in nu prezintă nici un risc de acest fel.

5. Uleiul de in şi uleiul de peşte conţin cantităţi mari din vitaminele A şi D. Aceste vitamine, dacă sunt de provenienţă animală, sunt toxice pentru organismul uman. Vitaminele din in, precum provitamina caroten,
care este convertită de corp în vitamina A, nu pot deveni toxice în organism, indiferent de cantitatea de seminţe ingerate.

6. Omega-3 din seminţele de in reduce colesterolul din sânge cu 25% şi trigliceridele cu 65%.

7. Folosirea inului în locul uleiului de peşte are şi o componentă morală şi etică.

8. Inul este ieftin şi disponibil, uşor de păstrat şi de manevrat.

 

  • Cum consumăm seminţele de in

Un consum zilnic adecvat de seminţe de in ar fi de aproximativ 3 linguriţe. În cazul în care se preferă uleiul din seminţe de in, acesta trebuie luat câte o linguriţă pe zi. De menţionat că acestea sunt cantităţi de menţinere. Dacă dorim să folosim inul în scop terapeutic, doza trebuie mărită la 5 linguriţe pe zi seminţe şi 2 linguriţe ulei, în funcţie de necesitaţi.

Seminţele pot fi puse la înmuiat ca şi restul nucilor şi seminţelor, de cu seară, pentru dimineaţă. Acest procedeu favorizează dezactivarea enzimelor inhibitoare. O metodă bună este de a le pune în blender (după ce au fost înmuiate), amestecate cu fructe. Acesta le face mai uşor asimilabile. O altă metodă eficace şi poate cea mai potrivită este măcinarea lor într-o râşniţă de cafea şi consumarea în salate, într-o băutură, ori pur şi simplu ca atare.

Aportul de seminţe de in în dietă e la fel de important pentru vegetarieni, ca şi pentru cei care consumă doar hrană vie sau pentru nonvegetarieni. Sunt ieftine şi uşor de găsit (în magazinele naturiste sau pe site-urile de profil, pe internet). Tot ce trebuie să facem este să le adăugăm la dieta noastră, şi chiar să ne facem un obicei din asta!

Atenţie: Seminţele de in, ca de altfel şi cele de susan, nu pot fi digerate de stomacul nostru în forma lor integrală. Nu c-ar exista vreun pericol, doar că vor ieşi din corp aşa cum au intrat, fără a ne aduce vreun beneficiu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.