EUR
4,85 RON
(-0.15%)
USD
4,36 RON
(+0.58%)
GBP
5,39 RON
(+0.03%)
CHF
4,53 RON
(+0.06%)
BGN
2,48 RON
(-0.38%)
BYN
1,81 RON
(+0.45%)
CAD
3,17 RON
(+0.57%)
RSD
0,04 RON
(-0.13%)
AUD
2,89 RON
(+0.66%)
JPY
0,04 RON
(+0.37%)
CZK
0,18 RON
(-0.22%)
INR
0,06 RON
(+0.41%)

Poţi mai mult de atât: 5 moduri prin care îţi dezvolţi inteligenţa

Oamenii de ştiinţă consideră că inteligenţa provine din două surse. Pe de-o parte e inteligenţa cristalizată, termen ce desemnează totalitatea informaţiilor stocate şi cunoştinţele de tipul „cum să” (genul de informaţii de care are nevoie pentru a putea merge pe bicicletă) şi inteligenţa fluidă, notează descoperă.ro.

Inteligenţă cristalizată creşte pe măsură ce înaintăm în vârstă, pe când inteligenţa fluide atinge punctul maxim în tinereţea timpurie, pentru ca apoi să înceapă să scadă treptat de-a lungul anilor. Tocmai de aceea, este imperios necesar să ne antrenăm continuu inteligenţa fluidă.

Acum, trebuie să mai înţelegem şi că aşa cum memoria pe termen lung este esenţială pentru cristalizare, memoria de lucru este necesară pentru inteligenţa fluidă. Memoria de lucru este mai mult decât abilitatea de a-ţi aminti un număr de telefon suficient cât să în formezi, ea ne dă acea capacitate de a manipula informaţia pe care o deţinem, să inversăm cifrele care alcătuiesc numărul de telefon sau să le dictăm de la coadă la cap. De asemenea, tot memoria de lucru este cea care ne permitem să identificăm şi să înţelegem o analogie sau o metaforă. 

În ultimele trei decenii, oamenii de ştiinţă au început să înţeleagă din ce în ce mai bine cum funcţionează memoria de lucru. Ca urmare a reuşitelor lor, specialiştii au reuşit să dezvolte o varietate de teste prin care să o măsoare şi să înţeleagă legătura ei cu inteligenţa de lucru.

Apoi, în 2008, a fost publicat un studiu foarte interesant şi revoluţionar intitulat Improving Fluid Intelligence with Training on Working Memory şi realizat de Jaeggi, Buschkuehl, Jonides şi Perrig. Atunci, pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au arătat că oamenii s-ar putea să aibă control asupra inteligenţei lor, având capacitatea de a o dezvolta prin antrenament.

Studiul Jaeggi a fost extrem de influent. De la publicarea lui şi alte cercetări au indicat rezultate similare nu numai în rândul copiilor preşcolari, ci şi al copiilor de şcoală generală, studenţi şi persoane în vârstă. Antrenamentul pentru îmbunătăţirea inteliginţei durează, în general 15 – 25 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână, iar rezultatele cercetărilor au indicat că rezultatele mulţumitoare se observă chiar şi după doar 4 săptămâni de practică. 

Aşadar, studiile din ultimii ani au indicat nu numai că ne putem dezvolta inteligenţa fluidă, dar şi că putem face asta la orice vârstă. În plus, potrivit specialiştilor, cu cât ne antrenăm mai mult inteligenţa fluidă, cu atât avem mai mult de câştigat. Şi atunci, dacă lucrurile stau atât de bine, de ce nu am lucra şi noi la dezvoltarea inteligenţei fluide?

Într-un articol din publicaţia Scientific American, psihologul Andrea Kuszewski explică cum putem utiliza cinci strategii, uşor de aplicat în viaţa de zi cu zi şi care contribuie semnificativ la dezvoltarea cognitivă, potrivit mai multor studii.

Realizate independent, fiecare dintre cele cinci strategii dau rezultate, însă dacă reuşiţi să ţineţi cont de toate cele cinci, atunci veţi beneficia de o creştere mai rapidă şi mai importantă a inteligenţei fluidei.

Aşadar, iată cele cinci strategii, modul în care trebuie să le aplicăm şi dovezile ştiinţifice care atestă eficienţa lor:

 

1. Caută noutatea

Nu este o coincidenţă că geniile precum Einstein au fost şi sunt specializate în mai multe discipline. Geniile caută permanent noutatea, activităţi inovatoare din care pot învăţa mereu. Iar acest lucru, această necesitate a lor de a afla informaţii noi şi utile pare să fie o caracteristică dictată de personalitate.

Din cele cinci trăsături indicate de modelul psihologic „Big Five” (deschiderea, extraversiunea, conştiinciozitatea, agreabilitatea şi stabilitatea emoţională), doar una singură este corelată cu IQ-ul şi anume deschiderea la noi experienţe. Astfel, oamenii care au un nivel mare de deschidere se află într-o căutare continuă a informaţiei şi a activităţilor noi.

Atunci când cauţi noutatea, se petrec mai multe lucruri. În primul rând, cu fiecare experienţă nouă pe care o ai creezi noi legături sinaptice. În timpul procesului de învăţare, aceste conexiuni se construiesc una peste alta, cresc activitatea neuronală şi crează şi mai multe conexiuni care la rândul lor formează alte conexiuni.

De asemenea, noutatea creşte producţia de dopamină lucru care nu numai că duce la o dezvoltarea motivaţiei , dar stimulează şi neurogeneză (adică formarea de noi neuroni) pregătind creierul pentru învăţare. Tot ce trebuie să faci este să îşi doreşti să afli informaţii noi.

Astfel, condiţiile excelente de învăţare sunt determinate de activităţile noi care declanşează creşterea dopaminei. La rândul ei, această creştere duce la o stare motivaţională mai puternică, lucru care ne determină să fim mai determinaţi în ceea ce facem şi care stimulează naşterea de noi neuroni şi dezvoltarea plasticităţii sinaptice (adică a conexiunilor neuronale sau a învăţării).

Ca o continuare a studiului Jaeggi, oamenii de ştiinţă din Suedia au descoperit că după 14 ore în care memoria de lucru a fost antrenată timp de 5 săptămâni, potenţialul de conectare al dopaminei D1 în zonele prefrontală şi parietală a creierului creşte. Acest receptor de dopamină, tipul D1, este asociat, printre altele, cu dezvoltarea neuronală. Această creştere a plasticităţii, care permite o mai bună conectare a receptorului, este benefică pentru maximizarea funcţiilor cognitive.

Aşadar, în încercarea de a-ţi dezvolta capacitatea cognitivă caută mereu noutatea, experienţe care îţi extind orizonturile, citeşte o carte despre un domeniu necunoscut ţie, învaţă să cânţi la un instrument, urmează cursurile unei noi specializări etc.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata