Cum îşi mută olandezii fermele de nurci în România după ce la ei s-a interzis jupuirea acestor animale

Un grup de olandezi a început construirea unei prime ferme de nurci în România, la Şercaia, în judeţul Braşov. Investiţia a fost demarată imediat ce, la finele anului trecut, parlamentarii olandezi au decis să înăsprească legislaţia privind exploatarea acestor animale şi interzicerea treptată a acestor ferme în Olanda, urmând ca aceastea să devină ilegale din 2024, notează agrointel.ro.

În faţa unei astfel de decizii politice, crescătorii olandezi de nurci şi-au văzut profitul în pericol şi au luat cu asalt estul Europei, ţările în care legislaţia privind violenţa împotriva animalelor este mai permisivă.

Aceeaşi olandezi care investesc în Ţara Făgăraşului au declarat presei locale că mai deţin astfel de afaceri în America (nespecificând dacă este vorba de SUA), Polonia şi Lituania. Ferma investitorilor străini este într-o fază avansată a construcţiei, întinzându-se pe 10 hectare de teren situate la ieşirea din Şercaia înspre Părău pe partea stângă a direcţiei de mers.

Stabilimentul va reprezenta prima fermă de nurci de la noi din ţară, nurci crescute pentru blană, iar angajaţii care se vor ocupa de creşterea şi sacrificare animalelor vor proveni din rândul localnicilor, autorităţile asigurându-se căvor exista 30 de locuri de muncă asigurate.

Apariţia crescătorilor olandezi de nurci în România nu ar trebui să ne mire, existând o adevărată invazie a acestor afaceri în partea de est a Europei după ce autorităţile din Olanda au decis să interzică exploatarea pentru blană a acestor animale.

În această ţară erau deja interzise, din 2008, fermele de vulpi şi chinchilla, iar de anul trecut s-a luat măsura interzicerii treptat şi a celor de nurci. Decizia a fost luată la presiunea organizaţiilor de protecţia animalelor, aceleaşi care au militat şi au reuşit să închidă cele 11 de ferme din Marea Britanie. În Austria, fermele de nurci sunt ilegale în şase din cele nouă state federale, iar în restul de trei rămase, condiţiile privind creşterea acestor animale i-au determinat pe fermieri să renunţe, cheltuielile cu amenajarea nefiind compatibile cu profitul.

Lovitura cea mai grea dată industriei fermelor de nurci a fost dată de senatorii olandezi care au decis că morala este mai presus de interesul economic şi au votat că este inacceptabilă uciderea animalelor pentru jupuire. Până la decizia luată la finale anului trecut, Olanda concetra 9% din producţia mondială anuală de blană de nurcă, în timp ce Danemarca şi China deţin supremaţia şi concetrează, împreună peste jumătate din efectivul de nurci crescute în ferme.

Astfel, în 2011, companiile olandeze au produs 4,9 milioane de blănuri, comparativ cu cele 15 milioane produse în Danemarca şi cele 13,5 milioane, în China. În urma deciziei de interzicere a acestor ferme, crescătorii vor fi recompensaţi de guvern pentru investiţia pe care au făcut-o în afacere.

 

  • Jupuitorii, plătiţi cu 1.500 de euro în Danemarca

Ionuţ, un ieşean de 32 de ani, a acceptat să vorbească despre modul în care sunt jupuite nurcile după ce a lucrat o perioada la o fermă de profil din Danemarca. A aplicat prin programul Eures de la AJOFM. Oferta părea bună: 1.500 de euro pentru un contract de-o lună. A fost selectat şi repartizat la o fermă din vestul peninsulei Iutlanda.

“Am început pe 6 noiembrie 2011. Se lucrează semitehnologizat, în echipe de 12 oameni.Eu luam nurcile de picioarele din spate şi le agăţam în două cârlige. Îţi trebuie forţă în mâini, altfel într-o oră te predai. Îţi merge mâna continuu, ca la robot, la fiecare 2 secunde agăţi nurca în cârlig”, a explicat tânărul ieşean, citat de presa locală şi de evz.ro.

Până să ajungă dezlipită blana de pe nurcă, animalul trece prin Purgatoriu. Mai întâi sunt omorâte prin gazare, apoi sunt rulate într-un malaxor cu rumeguş pentru a le fi curăţată blana. Sunt puse pe o bandă, doi muncitori taie ghearele fiecărui animal, o altă echipă prinde nurca de picioarele din spate iar un disc crestează blana pe lat. Apoi animalul este fixat în cârlig şi blana este desfăcută de pe picioarele din spate şi coadă. Spre final, nurca este înfiptă în nişte ţepi pentru a putea fi trasă blana de pe corp.

Totul se derulează în câteva secunde, trebuie să ţii ritmul cu banda a cărei viteză este ameţitoare. “Curg apele pe tine. Faci cam 3.000 de nurci pe tură”, a spus Ionuţ. Munca migăloasă este la sfârşit când se scoata blana de pe cap cu un pistol cu aer comprimat. “Dacă rupeam o blană, eram penalizaţi”, declară tânărul muncitor. “Nu recomand nimănui să meargă ca jupuitor de nurci. Nu cadavrele sângerânde sunt cel mai îngrozitor lucru, ci solicitarea fizică inumană“, declara Ionuţ.

 

  • 55 de nurci pentru o singură haină

Blana de nurcă face parte din produsele de lux în industria hainelor de blană naturală. Pe lângă culorile clasice de negru, alb, maro sau cu pete, cele mai sofisticate haine se fac din nurcile de culoare argintie şi indigo. Producătorii de haine spun că cea mai populară blană este cea de nurcă.

Este cea mai permisivă din punct de vedere modelistic. Poate fi prelucrată în variate feluri, se poate epila, tunde scurt, se poate modela cu laserul şi este cea mai rezistentă la uzură. Pentru o haină lungă de nurcă sunt folosite blănurile de la aproximativ 55 de nurci. O haină din blană de nurcă poate costa între câteva sute şi câteva mii de euro.

La nivel mondial, afacerile cu blănuri au fost apreciate la 14 miliarde de dolari în 2010, urcând de la 8,2 miliarde cât erau estimate în 2000, potrivit Federaţiei Internaţionale a Comerţului cu Blănuri.

Loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Eugen spune

    De vina nu sunt crescatorii de animale de blana, ci acele gingase femei pline de mila, care poarta hainele facute din blana naturala. Atata vreme cat va fi cerere pe piata va fi si oferta. Ca exemplu este industria prelucrarii fildesului, care desi ilegala, nu a facut decat sa ridice pretul fildesului la valori astronomice, dar de disparut nu a disparut

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.