Ziua Armatei Române – marcată prin diferite manifestări

Ziua Armatei Române va fi marcată anul acesta printr-o serie de manifestări organizate, joi şi vineri, în toate localităţile unde sunt unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari români.

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, se va afla joi alături de studenţii anului I ai Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” la ceremonia de depunere a jurământului militar în Piaţa Mare din Sibiu, iar apoi va participa, în Piaţa Victoriei din Timişoara, la ceremonia de decorare a Drapelului de Luptă al Batalionului 32 Infanterie „Mircea” cu Ordinul naţional Virtutea Militară în grad de Mare Ofiţer cu însemn de război.

Mircea Duşa se va mai întâlni la unitatea militară din Cetatea Aradului cu militarii arădeni, la ceremonia de decorare a Drapelului de Luptă al Batalionului 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu” cu Ordinul naţional „Virtutea Militară în grad de cavaler cu Însemn de pace”.

Tot joi militarii Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” organizează o vizită la familia eroului sublocotenent post mortem Valerian Leu, militar căzut la datorie în teatrul de operaţii din Afganistan, şi o vizită la Asociaţia „Familia Nostra” din Iaşi, unde militarii vor oferi dulciuri, rechizite, încălţăminte copiilor din acest centru.

Alimentele au fost achiziţionate din contribuţiile benevole ale personalului Batalionului 151 Infanterie ”Lupii Negri” din Afganistan.

Potrivit MApN, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele, marile unităţi şi unităţile militare de pe întreg teritoriul ţării organizează, cu ocazia Zilei Armatei României, Ziua Porţilor Deschise, activităţi cultural-artistice şi sportive, simpozioane, întâlniri cu veteranii de război, expoziţii, gale de filme şi spectacole.

La Carei, în faţa Ansamblului Monumental, ceremoniile militare şi religioase de depuneri de coroane şi jerbe de flori vor avea loc vineri, de la ora 10,00.

În Bucureşti, ceremoniile militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori se vor desfăşura vineri la Monumentul Eroilor căzuţi la datorie în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României (Parcul Tineretului) – ora 8,30, Mormântul Ostaşului Necunoscut (Parcul Carol) – ora 10,00 şi la Monumentul Eroilor din Al Doilea Război Mondial (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”) – ora 12,30.

Începând cu ora 18,30, militari din Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” se vor retrage cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional – B-dul Regina Elisabeta – B-dul Eroilor Sanitari – Str. Prof. Dr. Gheorghe Marinescu – Şoseaua Cotroceni – B-dul Iuliu Maniu – B-dul Vasile Milea – B-dul Timişoara.

La Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” din Capitală va avea loc Ziua Porţilor Deschise.

Cu aceeaşi ocazie, peste 800 de studenţi şi elevi din anul I din instituţiile militare de învăţământ vor depune joi jurământul militar.

La Bucureşti, festivitatea depunerii jurământului militar se va desfăşura la Academia Tehnică Militară, începând cu ora 11,00, şi la Institutul Medico-Militar, începând cu ora 9,00.

***
Ziua Armatei Române a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959, prin care Ziua Forţelor Armate a fost mutată din 2 octombrie (Decretul nr. 125/20 iulie 1951, care instituia Ziua Forţelor Armate ale R.P.R.) în data de 25 octombrie. În decret nu se face nicio referire explicită la motivul acestei decizii, care la vremea respectivă a însemnat un act de curaj.

25 octombrie 1944, Ziua Armatei Române, semnifică data eliberării totale a nord-vestului Transilvaniei de sub ocupaţie şi administraţie străine. Acesta a fost singurul obiectiv strategic naţional, realizat efectiv de Armata Română pe câmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de Pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, încheiat la 10 februarie 1947.

Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta a peste 525.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 de militari, dintre care 76.275 de prizonieri.

Eliberarea părţii de nord-vest a României nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata Română, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală. ‘Ajunse la frontieră din 1940, diviziile noastre – menţiona comunicatul Marelui Stat Major din 25 octombrie 1944 – sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, până la înfrângerea totală a forţelor germano-maghiare’. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata