Primiţi cu kosonii? Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, de la epoca traficanţilor de comori, la cea a vânătorilor de recompense

În urmă cu o lună, premierul Victor Ponta recompensa un bărbat din Vâlcea cu 45.000 de lei pentru că a descoperit un tezaur de peste 45 de kilograme de monede otomane pe care l-a predat autorităţilor. În urmă cu şase zile, un devean a predat Direcţiei pentru Cultură Hunedoara şase obiecte dacice pe care le-a descoperit cu detectorul de metale în două zone din Munţii Orăştiei şi a solicitat recompensă, scrie hunedoaramea.ro.

Descoperirea nu a avut loc într-un sit existent şi protejat, într-o cetate anume, ci într-o zonă care, din punct de vedere istoric, este ţinutul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, cetăţi incluse în patrimoniul mondial UNESCO. O zonă în care, în ultimii 20 de ani, s-a practicat braconajul arheologic la scară largă, de unde s-au scos mii de obiecte de patrimoniu care au fost traficate în străinătate, fenomen care a dus la procese de răsunet în justiţie, la acţiuni judiciare transfrontaliere, la recuperarea unor piese arheologice spectaculoase.

Într-un judeţ în care căutătorul de comori era sinonim cu traficantul de comori, iar Munţii Orăştiei erau percepuţi ca o zonă interzisă pentru detecţii neautorizate, imaginea cetăţeanului care caută cu detectorul de metale, găseşte obiecte arheologice, le predă unei autorităţi şi cere răscumpărare a trezit controverse şi discuţii în lumea ştiinţifică şi în rândul autorităţilor cu atribuţii pe patrimoniu cultural. Este bine şi legal că se descoperă obiecte arheologice şi de către nespecialişti sau este un semnal de vulnerabilitate în zona şi aşa sensibilă a cetăţilor dacice?

Reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură Hunedoara susţin că cetăţeanul care a făcut descoperirile din Munţii Orăştiei a avut voie să caute cu detectorul şi să sape în acele zone. Arheologii spun că genul acesta de practică distruge contextul istoric, compromite studiul pe teren şi este total nociv cercetării istorice.

Administraţia sitului Sarmizegetusa Regia consideră că se trece la o nouă formă de săpătură neautorizată care va distruge iremediabil contextul istoric.

Braconierul arheologic detecta şi săpa ilegal în Munţii Orăştiei pentru că o făcea în situri sau zone de protecţie. Căutătorul de comori o face legal pentru că nu acţionează în aceste zone şi predă obiectele găsite autorităţilor. Istoricii spun că în ambele cazuri nu se mai poate reface contextul istoric în care au fost descoperite acele obiecte, nu se mai poate spune povestea acelei descoperiri. Se scot obiecte, de multe ori rare şi spectaculoase, dar se distruge informaţia istorică.

Citeste si:  Hunedoara: Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia s-a redeschis pentru vizitatori

Există site-uri unde căutători de comori postează pe internet descoperirile făcute, obiecte spectaculoase din diferite epoci, şi publică procese verbale de predare a pieselor către diverse muzee din România.

Descoperirile lor îmbogăţesc colecţiile muzeelor, acţiunile lor apar public pe forumuri şi utilizatorii vorbesc despre pasiunea lor pentru istorie şi pentru descoperirea acesteia.

În acelaşi timp, arheologii de meserie nu sunt de acord cu practica, dar muzeele primesc (din unele informaţii, chiar le cumpără) obiectele de la căutătorii de comori, iar unele autorităţi privesc cu îngrijorare fenomenul.

Reprezentanţii în judeţ ai Ministerului Culturii susţin că o persoană are voie să căute cu detectorul de metale într-o zonă care nu este delimitată ca sit arheologic, zonă de protecţie a acestuia sau cu patrimoniu arheologic reperat. Arheologii în schimb nu au voie să facă detecţie şi săpătură decât cu avizul Ministerul Culturii în zonele în care căutătorii de comori o pot face.

Cazul hunedoreanului care a căutat cu detectorul în Munţii Orăştiei şi a predat autorităţilor obiectele descoperite a adus în discuţia publică, în cadrul unei conferinţe care a avut loc vineri, la Muzeul din Deva, mai multe probleme – dacă sunt legale detecţiile şi săpăturile făcute de persoane care nu sunt specialişti autorizaţi (arheologi, istorici) şi care sunt zonele în care sunt permise acestea, dacă săpăturile de acest fel intră în categoria descoperirilor întâmplătoare prevăzute de lege şi care este efectul acestor acţiuni asupra cercetării istorice şi patrimoniului cultural. O altă discuţie care a apărut în urma acestui caz a fost dacă s-a respectat legea în privinţa anunţării descoperirii obiectelor arheologice şi care este procedura de urmat.

Citeste si:  Monede în valoare de un milion de dolari găsite într-o epavă din apele Floridei de o familie de căutători de comori

 

  • A detectat, a săpat şi a predat

Un cetăţean din Deva s-a prezentat luni la Direcţia pentru Cultură cu şase obiecte pe care le-a descoperit în zona Munţilor Orăştie, la Ursici (5 piese) şi la Romoşel. Le-a predat consilierului superior al Direcţiei, Angelica Bălos, şi a făcut o cerere de recompensă, drept prevăzut de lege. A declarat că obiectele de la Ursici le-a descoperit sâmbătă, 12 octombrie, iar cele de la Romoşel „mai demult”.

Angelica Bălos a predat marţi obiectele la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, unde au fost expertizate şi inventariate. Expertul Iosif Vasile Ferencz a stabilit că este vorba despre şase obiecte dacice – o sabie, o spadă, două sape, un vârf de lance şi o lamă. Piesele au fost evaluate la 1.200 de euro.

 

  • Doar situri sau întreaga zonă a cetăţilor dacice. Ce este protejat

Legea prevede că „accesul cu detectoare de metal şi utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar şi în toate zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii şi Cultelor”.

Reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură susţin că, în cazul descoperirilor de la Ursici şi Romoşel, nu s-a făcut detecţie şi săpătură în zone unde legea interzice aceste lucruri.

Interesant este că pe lista zonelor de interes arheologic prioritar se numără şi cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, aflate pe raza comunelor Orăştioara de Sus, Boşorod, Băniţa (judeţul Hunedoara) şi Săsciori (judeţul Alba). Legea precizează că monumentele istorice aflate pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, cum sunt cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, sunt situri arheologice declarate zone de interes naţional.

Prin sit arheologic declarat zonă de interes naţional se înţelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice ale căror cercetare ştiinţifică, protejare şi punere în valoare sunt de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura naţională, prin mărturiile materiale, bunurile mobile sau imobile care fac parte ori sunt propuse să facă parte din categoria Tezaur al patrimoniului cultural naţional mobil sau, după caz, din categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial”, prevede Ordonanţa nr 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic.

Citeste si:  Costoiu: Peste 180 de specializări nu mai îndeplinesc condiţiile de acreditare; patru universităţi intră în monitorizare

Deşi legea prevede că cetăţile dacice din Munţii Orăştiei reprezintă o zonă de interes arheologic prioritar care nu include doar situri, ci un teritoriu care cuprinde şi situri, această zonă nu este delimitată încă. Asta susţin reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură Hunedoara. „În principal, delimitarea lor (a zonelor de interes arheologic prioritar – n. red.) este ca cetăţi care au o zonă de protecţie şi o zonă protejată a zonei de protecţie, care merge până la baza dealului. Și unele dintre acestea sunt prinse deja în studii de fundamentare.

Și la situl Sarmizegetusa Regia şi la siturile din jurul Sarmizegetusei Regia, în Munţii Orăştiei, unde siturile sunt delimitate, e nevoie de studii de fundamentare ca ele să apară şi să fie protejate conform legii. Studiile de fundamentare se fac pe planuri urbanistice generale sau pe planuri urbanistice zonale pe zone protejate conform legii”, susţine Angelica Bălos. Consilierul Direcţiei pentru Cultură mai spune că lucrurile s-au blocat la nivel instituţional.

„Există, dar încă nu e aprobat de Ministerul Culturii, Planul Urbanistic Zonal Sarmizegetusa Regia. Se referă în principal la zona Sarmizegetusa Regia, mai sunt marcate foarte multe puncte din arealul Munţilor Orăştiei, pot să vă spun că Ursici nu e marcat aici. Sunt puncte care trebuie delimitate în teren. Am discutat cu mai mulţi primari care au situri arheologice de interes naţional. Toţi spun acelaşi lucru, ca şi la planurile urbanistice generale. Nu sunt bani”, a declarat Angelica Bălos.

În concluzie, potrivit celor de la Cultură, acolo unde siturile şi zonelor de interes arheologic nu sunt delimitate clar şi prevăzute în documente, căutătorii de comori pot face detecţie şi săpătură fără să încalce legea.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close