Noua limbă română, gen. Îndrumar (epic) de comunicare modernă

„Arde“, „cult“ sau „gen“, iată doar câteva dintre cuvintele ale căror sensuri s-au schimbat prin folosirea de către tânăra generaţie. Lingviştii vorbesc despre un proces istoric, sociologii despre unul de apartenenţă culturală, scrie adevărul.ro.

Frate, a fost epic, gen, pân-a venit spartul ăla. Faza e că era cam penal băiatu’, şi-o ardea nasol. Măcar respect pentru eveniment, a fost viu, vocalul a fost super tare, a avut atitudine.“

Astfel de aglomerări de cuvinte, aparent aleatorii, sunt folosite frecvent de către tinerii de astăzi. E posibil să nu înţelegeţi nimic din aceste propoziţii, şi nu pentru că respectivele cuvinte n-ar exista în dicţionare, ci pentru că multe dintre ele şi-au schimbat complet sensurile. Iată, epic înseamnă că e minunat, nu că exprimi cine-ştie-ce sentimente în formă de naraţiune, penal îi poţi spune unui nesuferit, nu doar unuia care-a primit o condamnare, iar o persoană care aplică un curriculum vitae nu înseamnă că-l agaţă pe perete, ci că-l trimite angajatorului.

 Pentru cei mai mulţi dintre tinerii sub 25 de ani, astfel de construcţii lingvistice sunt deja clişee, majoritatea persoanelor pe la 30 de ani au doar câteva dificultăţi de înţelegere, însă unui septuagenar i-ar fi dificil să se comporte natural în cazul în care ar fi samavolnic atras într-o discuţie ce are aceşti parametri.

Totuşi, e acesta un limbaj în sine, e un cod, e începutul schimbării la faţă a limbii române ori sunt doar elementele constitutive ale unui limbaj argotic, deci cuvinte cărora nu trebuie să le dea atenţie decât cei care le folosesc?

„Weekend Adevărul“ face o radiografie a denotaţiilor acestor cuvinte folosite în mod frecvent mai ales de către cei care au învăţat caligrafie după ce-au învăţat să folosească mouse-ul şi tastatura. E o discuţie extinsă, avem studii de caz, am vorbit cu lingvişti, profesori, literaţi şi cu artişti.  Acest text introductiv are însă doar 1.698 caractere. Adică semne grafice.

Citeste si:  INS: Investiţiile în economia naţională au crescut cu 12,3% în 2012, până la 75,5 miliarde lei

Trei tinere intră într-o cafenea. Se cunoaşte că au plecat de la ultima oră de liceu, nu doar pentru că o spun ele, ci după cum îşi afişează nonşalant eşarfele care le-acoperă gâtul, dar nu decolteul, după cum păşesc nestingherite de tocurile înalte şi după blugii care, dacă nu o să crape subit la prima mişcare, cu siguranţă le vor mărita fortuit.

Trei tinere se aşază la o masă într-o cafenea. Se cunoaşte că nu mai au niciun stres nu doar pentru că o spun ele, ci după cum îşi aruncă genţuţele cu o neglijenţă studiată, după cum comandă, cu o seducătoare mişcare din deget şi din sprâncene, un suc fără calorii şi după ţigările subţiri pe care le fumează. Trei tinere încep să vorbească la o masă, într-o cafenea.

Se cunoaşte că nu fac parte din lumea asta, nu doar pentru că o spun ele, ci după felul în care o spun. Dacă n-ai găsi un dicţionar în pagina următoare, mai că nu le-ai înţelege.

Tânăra1: Fată, mă doare capul de-azi-dimineaţă, fată, înţelegi?
Tănăra1: Aş lua o pastilă, merge dac-am băut aseară?
Tânăra2: Da’ ce-are? C-a fost aseară. Da’ ai şi fumat?
Tânăra1: Am tras un pic, gen, da’ oricum era prea haos (n.r. – agitaţie), n-am stat mult.
Tânăra3: A venit şi Grasu’, fată?
Tânăra1: Da, eşti nebună?! Chiar a fost miez (n.r. – foarte bine) până să vină. Adevărat, adevărat (n.r. – foarte, foarte bine). A ***ut (n.r. – a compromis dispoziţia tuturor) toată seară.
Tânăra3: Ce dracu-a mai făcut acuma?
Tânăra1: Ştii cum e, a-nceput iar cu ale lui. Bălan (n.r. – neiniţiat). S-a luat şi de Coxi.
Tânăra2: Nu cred!
Tânăra1: Serios!
Tânăra3: Să mori tu?
 Tânăra1: Da, mă!
Tânăra2: Păi, şi ea?
Tânăra1: L-a chemat pe Bulgaru’, da’ a plecat pân-a venit.
Tânăra2: A avut noroc ţăranu’. […]
Tânăra1: Auzi, fată, tu ţi-ai pus meditaţii pentru Bac?
Tânăra3: Mi-a aranjat mama cu o profă de mate de la „Vianu“, da’ e cam babă, e de-aia de-ţi cere caietu’, mă, eşti nebună? Scrii de-nnebuneşti. Să mă ia dracu’, pân-acu’ n-am fost.
Tânăra1: Da’ te ia de la început?
Tânăra3: De la integrale. Şi cică stă numai cu gura pe tine.
Tânăra1: Eu mai m-am gândit şi cred că nu fac la mate. Ştiu de 7. Şi ghici cine stă în spatele meu?
Tânăra3: La Bac? Păi ce, ştii de-acum), Geez (n.r – argoul american, provine de la „Jesus!“)!
Tânăra1: Păi pe Calu’ îl cheamă ca pe mine, mă. Da-l cheamă Vali şi cre’ că-l pun în spate, nu? Dă-l în pana mea de penal, oricum mă stălkuieşte (n.r. – e atent la fiecare actualizare de status pe care o fac) pe Facebook.
Tânăra3: Ce proastă eşti, ce-ai cu el?

Citeste si:  150 de deputaţi stau în apartamentele de patru stele Centre Ville, unde preţurile încep de la 2.200 euro/lună

Iulia Pop (foto), profesoară de limba română la unul dintre cele mai bune licee din Capitală, Colegiul Naţional „Sfântul Sava“, spune că limbajul pe care elevii îl folosesc este mai puţin corect din cauza împrumuturilor abuzive din limba engleză.

Un lucru pe care l-am remarcat clar este că mulţi dintre elevi nu mai ştiu cuvinte din limba neaoşă şi, mai degrabă, învaţă foarte repede neologismele. Sunt surprinsă să constat că nu cunosc cuvinte care generaţiei mele, dar şi generaţiilor mai tinere ne sunt familiare“, explică Iulia Pop.

Deşi spune că, de regulă, elevii se cenzurează în faţa cadrului didactic, mai ales dacă predă limba română, există destule situaţii în care transformarea limbajului lor este vizibilă: „Am fost la o competiţie de dezbateri, unde, vorbind liber, se mai foloseau cuvinte traduse mot-a-mot din limba engleză, cuvinte pe care le-au îndepărtat de sens. «A aplica» este un cuvânt nou pe care ei îi folosesc cu sensul de «a trimite» curriculumul, hârtiile pentru a obţine o diplomă“.

Totuşi, profesoara nuanţează: „Copiii noştri sunt, în general, cultivaţi şi e complicat să punem eticheta tinerilor după ai noştri, aşa cum nici pe ai noştri nu putem pune eticheta după alţii. Ar fi nedrept“. Iulia Pop nu e alarmată schimbările din limbajul tinerilor. Ba chiar le consideră naturale, pentru că limba română este „vie“. „Şi în perioada paşoptistă erau scandalizaţi oamenii că se vorbeşte nefiresc pentru perioada cu pricina. Până la urmă, generaţia elevilor mei fixează limba, nu noi, indiferent că suntem filologi sau academicieni.“

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata