FMI: Programul cu România rămâne, în linii mari, în direcţia cea bună

0 10

Misiunea Fondului Monetar Internaţional pentru prima evaluare a Acordului Stand-By cu România s-a încheiat, marţi, 5 noiembrie, după două săptămâni de discuţii cu autorităţile de la Bucureşti.

La finalul vizitei, şeful Misiunii FMI, Andrea Schaechter, a arătat că programul cu România rămâne, în linii mari, în direcţia cea bună, toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie 2013 fiind îndeplinite. Aceasta a evidenţiat faptul că autorităţile au continuat procesul de ajustare fiscală şi s-au încadrat în ţinta de deficit stabilită pentru luna septembrie, acoperind prin restricţii de cheltuieli nerealizările de venituri.

Cele două părţi au convenit, în cadrul negocierilor, majorarea cu 0,2 puncte procentuale a deficitului bugetar pentru anul viitor, care va creşte la 2,2% din PIB, măsură necesară, potrivit ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene.

Pentru creşterea veniturilor bugetare, autorităţile de la Bucureşti au anunţat, pentru anul viitor, majorarea accizelor la carburanţi, impozitarea construcţiilor speciale deţinute de persoane juridice (reţelele de transport, stâlpi, depozite sau magazii) şi creşterea redevenţelor, cu excepţia petrol şi gaze, cu 25%. Potrivit ministrului Chiţoiu, încasările bugetare din impozitarea construcţiilor speciale sunt estimate la 480-500 milioane lei în 2014.

Pe de altă parte, potrivit premierului Victor Ponta, în cadrul negocierilor de la Bucureşti  a fost convenită alocarea unui procent de 6% din PIB pentru investiţii. Acesta a anunţat, totodată, că în bugetul de anul viitor vor fi alocate două miliarde de lei pentru continuare investiţiilor în infrastructura locală şi 500 de milioane de lei pentru continuarea programelor în desfăşurare tot pentru investiţii în infrastructură, programe finanţate de către BEI, BERD sau Banca Mondială.

Şeful Executivului a explicat că în urma negocierilor purtate asupra bugetului pe 2014 s-a convenit o creştere a plafonul datoriei pentru proiecte de infrastructură la autorităţile locale de 1,2 miliarde de lei şi o creştere a cofinanţărilor pentru fondurile europene de 3%.

„Vom avea o creştere a plafonului de datorie pentru proiecte de infrastructură la autorităţile locale de 1,2 miliarde de lei şi o creştere a cofinanţărilor pentru fonduri europene la 3%. De asemenea, avem prevăzut un buffer bugetar pentru a putea semna şi demara proiecte importante de infrastructură. În primul rând proiectul de autostradă Comarnic-Braşov, chiar cu 2014, şi, de asemenea, proiectul de autostradă Suplacu de Barcău – Borş. O parte din ceea ce ştiţi că s-a declanşat din fostul proiect al Autostrăzii Transilvania şi pe care trebuie să-l continuăm şi avem posibilitatea să-l continuăm în 2014”, a spus Ponta.

Pe de altă parte, premierul a precizat că Guvernul va lua în calcul majorarea salariului minim anul viitor în două etape, la 850 de lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 de lei începând cu 1 iulie 2014. De asemenea, toate pensiile vor fi indexate anul viitor cu 3,76%.

În plus, Ponta a arătat că Guvernul şi-a „asumat ca angajament politic scăderea cu 5% a contribuţiilor sociale de la 1 iulie 2014” şi că acest angajament va fi parte a Memorandumului de înţelegere cu FMI, BM şi CE.

„Referitor la reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, a fost în mod sigur tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile. Va exista în memorandumul de înţelegere, atât cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, un angajament foarte clar de scădere semnificativă şi, din punctul nostru de vedere, semnificativ este mai mult decât 3%. Semnificativ este 5%, aşa cum în baza studiilor pe care le-am avut ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri, şi anume o scădere semnificativă cu 5% a contribuţiilor de asigurări sociale din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru. Adică ceea ce pierdem prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea unor alte fonduri sau reducerea de cheltuieli”, a explicat Victor Ponta.

La rândul său, ministrul Chiţoiu a arătat că impactul bugetar al scăderii contribuţiilor de asigurări sociale /CAS/ în semestrul al doilea al anului viitor va fi de două miliarde de lei în bugetul anului 2014. ,,Cifrele exacte vi le prezentăm când avem toate analizele, dar evaluările bineînţeles că le avem în momentul de faţă. Suma globală, pe cinci luni de zile, pentru 5 puncte procentuale, deci în al doilea semestru, este undeva la două miliarde de lei’, a precizat Chiţoiu.

Un alt subiect al întâlnirilor dintre oficialii români şi reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale l-a constituit privatizarea CFR Marfă, proces care a eşuat recent întrucât clauzele suspensive de care era condiţionată finalizarea tranzacţiei nu au fost îndeplinite, iar cumpărătorul, Grup Feroviar Român, nu a plătit întreaga sumă licitată până la 14 octombrie, când era data-limită prevăzută într-o Hotărâre de Guvern.

Potrivit şefului misiunii FMI, conducerea CFR Marfă trebuie să ia măsuri pentru restructurarea companiei pentru a evita acumularea de noi arierate şi rezultate financiare proaste, care să fie preluate de bugetul de stat. În context, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a arătat că privatizarea CFR Marfă va fi finalizată până la jumătatea anului 2015, după ce compania va trece printr-un proces de restructurare. Potrivit acestuia, bugetul şi planul de restructurare ale companiei CFR Marfă trebuie aprobate până în data de 8 decembrie 2013.

Subiectul cotei unice nu a fost discutat în timpul negocierilor de la Bucureşti. ‘Când desfăşurăm aceste negocieri, facem o evaluare a situaţiei şi punem pe masă toate scenariile posibile. A fost foarte clar spus de către autorităţi că nu există intenţia de a creşte cota unică, deci nu s-au purtat discuţii pe această temă’, a spus Andrea Schaechter, şeful Misiunii.

În ce priveşte evoluţiile de pe piaţa financiară non-bancară românească, Andrea Schaechter a spus că aceasta este subdezvoltată şi a adăugat că autorităţile şi-au luat angajamentul de a evalua structura comisioanelor Autorităţii de Supraveghere Financiară /ASF/ pentru a vedea dacă sunt peste standardele internaţionale.

Creşterea economiei României anul viitor este estimată la 2,2%, similar cu 2013, şi, potrivit FMI, factorii determinanţi ai avansului economic se vor deplasa treptat dinspre exporturile nete către cererea internă şi, mai ales, către investiţii, acestea din urmă crescând pe măsura accelerării absorbţiei fondurilor europene. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata