Istoricul proiectului de la Roşia Montană

În 4 septembrie 1995, Regia Autonomă a Cuprului Deva, actuală Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A a semnat un contract cu firma ”Gabriel”, care nu era înregistrată oficial la acea dată. Firma câştigase o licitaţie, organizată de Minvest şi Ministerul Industriilor. Obiectul contractului a fost „evaluarea şi procesarea iazurilor şi a minereurilor aurifere” de la Roşia Montană.

În data de 28 mai 1996, au fost înregistrate în registrul companiilor două companii private: Gabriel Resources Ltd., o firmă canadiană, şi Gabriel Resources Limited, firmă engleză cu sediul în Jersey, Marea Britanie.

La 17 decembrie 1996, Gabriel Resources Ltd. a intrat într-o înţelegere cu firma omonimă din Jersey, în urma căreia acţionarii lui Gabriel Jersey şi-au vândut acţiunile şi au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel Resources Ltd. În aprilie 1997, Gabriel Jersey a devenit subsidiară în proporţie de 100% a lui Gabriel Resources Ltd.

La 7 iunie 1997 este creată compania cu capital mixt Euro Gold Resources, ai cărei acţionari principali sunt compania canadiană Gabriel Resources Ltd. şi Compania minieră de stat Minvest Deva. Conform Legii minelor, în luna decembrie 1998 Minvest a primit, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Licenţa de exploatare nr. 47, pentru minim 20 de ani, cu care să continue exploatarea la mina din masivul Cetate.

În anul 1999, Euro Gold îşi schimbă numele în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). În acelaşi an, RMGC a obţinut licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47 prin transfer de la Minvest. Licenţa era valabilă doar pentru exploatarea din masivul Cetate, care a fost închisă în 2006, iar autorizaţia de mediu, emisă pentru Minvest, expirase în decembrie 2004.

În 2001, RMGC întocmeşte primul studiu de fezabilitate pentru mina de la Roşia Montană şi propune exploatarea de suprafaţă în patru cariere deschise: Cetate, Cârnic, Jig-Văidoaia şi Orlea, cu o capacitate de 20.000.000 de tone de minerale procesate anual. Metoda de procesare a minereului de aur propusă de RMGC este folosirea cianurilor – peste 200.000 de tone, pe timpul exploatării. Suprafaţa acoperită de proiect este de 1.600 de hectare de teren, dintre care carierele de extracţie ocupă peste 700 de hectare. Pe alte 700 de hectare ar urma să fie amenajate iazuri de decantare, în care ar fi depozitate sterilele încărcate cu cianuri şi metale grele rezultate din procesare. Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roşia Montană şi de aceea RMGC a achiziţionat, cu peste 70 de milioane de dolari, începând din 2002, 620 din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului.

În prezent Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources cu 80,46% din capitalul social. Statul român, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC.

Compania nu a primit încă autorizaţiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la Ministerul Mediului.

 

  • Proiectul Guvernului Ponta II

La 11 iulie 2013, premierul Victor Ponta a prezentat ‘Planul naţional de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă’, lista proiectelor din planul de investiţii incluzând şi exploatarea auriferă de la Roşia Montană.

Proiectul de lege prevede că exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal ar fi fost aprobat până la sfârşitul lui 2013. Acţionarul majoritar al RMGC ar transfera, în etape, cu titlu gratuit, către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participaţia indirectă a statului român ar urma să ajungă astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier ar fi de 6%, cu opţiunea statului român de a solicită plata acesteia în natură.

La 27 august 2013, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană a fost adoptat în şedinţa de guvern pentru a fi transmis Parlamentului.

În data de 17 septembrie 2013, plenul Parlamentului a adoptat proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.

La 11 noiembrie 2013, Comisia specială parlamentară pentru proiectul minier Roşia Montană a respins proiectul în forma venită de la Guvern. Potrivit raportului, Comisia consideră că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele complexe privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România şi, în consecinţă, propune respingerea acestuia.

 

  • Poziţia Academiei Române în legătură cu proiectul minier de la Roşia Montană

La 4 martie 2003, Academia Română le-a cerut factorilor responsabili din România să împiedice realizarea proiectului de dezvoltare minieră Roşia Montană. Academicienii au atras atenţia asupra consecinţelor sub aspect ecologic, arheologic, istoric şi social care ar rezulta din finalizarea proiectului de exploatare auro-argentiferă iniţiat de Societatea Roşia Montană Gold Corporation.

Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a reiterat, la 4 octombrie 2013, în cadrul Comisiei speciale parlamentare, că instituţia pe care o reprezintă consideră că în forma actuală proiectul privind exploatarea minieră de la Roşia Montană nu este acceptabil.

 

  • Campania „Salvaţi Roşia Montană”

Campania ‘Salvaţi Roşia Montană’ a demarat la 28 iulie 2002, când Asociaţia Alburnus Maior a organizat o întâlnire publică la Roşia Montană, cu participarea a 350 de localnici şi reprezentanţi ai ONG-urilor din ţară şi străinătate. Această acţiune a culminat cu o declaraţie a ONG-urilor împotriva proiectului RMGC, în special împotriva exploatării în carieră deschisă şi a utilizării cianurii.

Începând cu 1 septembrie 2013, mii de persoane au participat la mişcări de stradă împotriva proiectului minier atât în Bucureşti, cât şi în Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi alte câteva zeci de oraşe din România şi din străinătate.

La 21 septembrie, aproximativ 4.000 de persoane au format un lanţ uman în jurul Palatului Parlamentului, unde au scandat lozinci împotriva proiectului minier de la Roşia Montană.

De cealaltă parte, în Roşia Montană şi localităţile înconjurătoare au avut loc şi proteste în favoarea proiectului minier.

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.