Muraru, directorul INP: Iaşiul are prima şansă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021

Directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), Alexandru Muraru, consideră că municipiul Iaşi are prima şansă pentru titlul de Capitala Culturală Europeană în 2021, din punct de vedere al patrimoniului construit.

„În acest context, Iaşiul reprezintă locaţia perfectă, având în vedere faptul că este al doilea oraş din ţară, după Bucureşti, în ceea ce priveşte numărul de monumente istorice”, a declarat, marţi, Muraru, în cadrul dezbaterii „Arhitectură. Cultură. Identitate. Inovaţie”, o întâlnire dedicată educaţiei prin arhitectură, desfăşurată la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

Potrivit unui comunicat al INP, transmis, marţi, pentru Alexandru Muraru „Iaşiul reprezintă capitala culturală şi simbolică a României”.

„Având în vedere atât patrimoniul construit cât şi evenimente de anvergură care contribuie la infrastructura culturală, precum FILIT, FIE, Seara Valorilor, Simpozionul Naţional Monumentul—Tradiţie şi Viitor, Iaşiul are toate şansele pentru a deveni Capitala Culturală Europeană în anul 2021. Mai mult decât atât, importanţa istorică şi tradiţia vor aduce coroana europeană în capitala Moldovei”, a mai declarat directorul INP.

Citeste si:  BLUEPOINT SRL - notificare privind deschiderea procedurii simplificate de faliment

În anul 2021, România va fi din nou, printr-un oraş, în centrul lumii culturale europene, după ce, în 2007 Sibiul a fost invitat a fi Capitală Culturală a Europei alături de Luxemburg, printr-un program care a dus la restaurarea, la dezvoltarea şi la aşezarea unui oraş românesc pe harta culturii europene.

România îşi va alege, în 2016, oraşul care va fi în 2021, alături de un oraş din Grecia, Capitală Culturală Europeană, Timişoara, Cluj, şi Craiova fiind urbele care aspiră la râvnitul statut, în timp ce Brăila şi Aradul fac eforturi pentru a intra în competiţia pentru acest titlul.

Citeste si:  O invenţie pe zi: Butoiul

Competiţia „Capitala Europeană a Culturii” este lansată cu şase ani în avans, pentru a oferi oraşelor posibilitatea de a se pregăti şi, deşi rămâne, în esenţă, un eveniment cultural, manifestarea aduce numeroase beneficii sociale şi economice semnificative oraşelor şi regiunilor, în special atunci când este integrată într-o strategie de dezvoltare pe termen lung, axată pe cultură.

În 2012, Capitalele Europene ale Culturii au fost Guimaraes—Portugalia şi Maribor—Slovenia.

Viitoarele „Capitale Europene ale Culturii” 2013-2019 vor fi: 2013 — Marsilia (Franţa) şi Ko?ice (Slovacia); 2014 — Umea (Suedia) şi Riga (Letonia); 2015 — Mons (Belgia) şi Plzeň (Republica Cehă); 2016 — Donostia-San Sebastian (Spania) şi Wroclaw (Polonia). Pentru 2017 — în Danemarca, Aarhus şi Sonderborg se află încă în competiţie, la fel şi în Cipru, Nicosia şi Paphos. De asemenea, pentru 2018 a fost stabilit ca oraşele să fie alese din Țările de Jos şi Malta, iar în 2019 — din Italia şi Bulgaria.

Citeste si:  METRO anunță politica globală cage-free

De la crearea acestui titlu, în 1985, 46 de oraşe au fost desemnate, până în prezent, „Capitale Europene ale Culturii”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close