EUR
4,84 RON
(0%)
USD
4,11 RON
(0%)
GBP
5,36 RON
(+0.05%)
CHF
4,50 RON
(+0.01%)
BGN
2,48 RON
(-0.08%)
BYN
1,67 RON
(+0.27%)
CAD
3,07 RON
(0%)
RSD
0,04 RON
(0%)
AUD
2,94 RON
(-0.02%)
JPY
0,04 RON
(+0.01%)
CZK
0,18 RON
(+0.01%)
INR
0,05 RON
(-0.07%)

Paradoxal: economia creşte peste aşteptări, dar veniturile bugetare sunt sub estimări şi angajările nu cresc

Economia României a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, luând prin surprindere pe toată lumea. România a avut în T3 cea mai puternică creştere economică din Uniunea Europeană faţă de trimestrul al doilea, de 1,6%., scrie zf.ro.

Anul agricol de excepţie şi industria au contribuit din plin la creşt­erea economică surprinzătoare de 4,1% din al treilea trimestru, aceasta fiind cea mai mare ascensiune a PIB de când a început criza mondială, comparabilă cu cea din T3 2011.

Deşi activitatea economică se revigorează, impactul nu se resimte foarte mult la nivel fiscal deoarece avansul economiei se bazează pe exporturi şi o agricultură care este nefiscalizată, în timp ce consumul stagnează, ceea ce se vede la nivelul încasărilor din TVA. Ritmul de creştere a veniturilor bugetare a fost în primele nouă luni la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată, evoluţia încasărilor bugetare reflectând doar parţial ascensiunea economiei.

Analiştii atrag atenţia că agricultura foarte bună maschează performanţa slabă a economiei şi arată că evoluţia economiei este „dezechilibrată“, în timp ce agricultura şi industria au contribuţii favorabile importante la avansul economiei, comerţul retail şi construcţiile continuă să dezamăgească.

În ultimii şase ani cele mai mari creşteri ale agriculturii în trimestrul al treilea au fost cele din 2008 (plus 34,8%) şi 2011 (22,1%). Cu toate că datele macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puţin optimiste. Oamenii de afaceri rămân sceptici în privinţa redresării economiei.

Fără agricultură, avansul PIB-ului ar fi fost de doar 0,3%, iar cea mai slabă perfor­manţă este în sectorul construcţiilor, unde investiţiile publice au scăzut foarte mult, consideră Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. În schimb, industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii cinci ani, spre 28%, prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008.

 

  • Salariile în termeni reali nu au crescut

Consumul nu dă semne de revenire în condiţiile menţinerii creşterii salariilor reale în apropiere de zero şi ascensiunii şomajului.  Exporturile şi-au continuat ascensiunea în luna septembrie, crescând cu 16% faţă de aceeaşi lună din 2012, iar pe ansamblul primelor nouă luni din 2013 avansul exporturilor a fost de aproape 9%, la 36,5 mld. euro.

Motorul principal al accelerării exporturilor a fost agricultura, dar şi creşterea cererii pentru automobile şi componente auto, potrivit analiştilor.

Anul trecut economia României a crescut cu doar 0,7%. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 2,2%, iar pentru 2014 anticipează un avans al econo­miei de 2,4%, estimările fiind uşor mai optimiste faţă de cifrele anunţate de FMI şi Comisia Europeană.

 Pentru 2014 atât FMI, cât şi Comisia Europeană anticipează o creştere a economiei româneşti de peste 2%, motorul principal urmând să fie cererea internă.

Nu avea cum să se simtă această evoluţie a PIB-ului în vânzările noastre, pentru că sectorul materialelor de construcţii şi al construcţiilor în general nu a avut nicio influenţă pozitivă asupra PIB (…), ceea ce ar trebui să dea de gândit guvernanţilor. Dacă aceştia ar găsi soluţii de stimulare a creşterii în acest sector, ar declanşa o reacţie uriaşă în lanţ la scara întregii economii naţionale”, consideră Liviu Stoleru, directorul general al producătorului de cărămizi Cemacon, cu afaceri de 8 milioane de euro anul trecut.

  • Ce spun analiştii despre evoluţia economiei în T3

Eugen Sinca, analist-şef al BCR: ” Datele pe trimestrul III au fost în linie cu estimările noastre şi am putea caracteriza această creştere economică drept una a contrastelor. Pe de o parte avem cea mai mare creştere a PIB-ului dintre toate ţările Uniunii Europene care au raportat date până în prezent, dar pe de alta parte avem o structură dezechilibrată. Agricultura şi industria au avut, cel mai probabil, contribuţii semnificative la PIB, în timp ce comerţul retail şi construcţiile au evoluat dezamăgitor.

Estimarea noastră pentru tot anul este de 2,5%, cu posibilitatea de a atinge 3% dacă vom continua să atragem fonduri structurale în ritmul pe care l-am menţinut în ultimele şase luni (în medie 350 mil. euro pe lună) şi vom investi rapid sumele în infrastructură. Totodată, este important ca sumele atrase de pe pieţele financiare de companii de stat sau private, prin listări la bursă şi emisiuni de obligaţiuni corporative, care se situează în jurul nivelului de 1 miliard de euro numai în ultimele săptămâni, să fie investite cât mai eficient pentru creşterea competitivităţii.”

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: ” In afara agriculturii, care a fost foarte, foarte bună faţă de anul trecut, performanţele economice sunt sub nivelul din 2012. Fără agricultură, conform estimărilor mele, avansul PIB-ului ar fi fost de doar 0,3%. Cea mai slabă performanţă este în sectorul construcţiilor, unde investiţiile publice au scăzut foarte mult. Probabil că evoluţia bună din agricultură se va vedea şi în T4. Pe tot anul, estimez că agricultura va înregistra o creştere de 20% faţă de anul trecut. Datele prezentate astăzi de INS sunt bune, dar le-aş interpreta cu prudenţă.”

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata