Doar 44% dintre români sunt înclinaţi să aibă încredere în sistemul de justiţie, locul 18 în UE

Doar 44% dintre români sunt înclinaţi să aibă încredere în sistemul de justiţie, ceea ce situează ţara noastră pe locul 18 în UE într-un top dominat de Finlanda, Danemarca (85%), Austria (78%), Germania şi Luxemburg (77%) şi încheiat de Slovenia (24%), Cehia şi Slovacia (25%), Lituania (31%) şi Italia (33%), relevă un sondaj Eurobarometru dat publicităţii joi de Comisia Europeană.

Întrebaţi cât de bine informaţi sunt cu privire la diverse aspecte ale sistemului de justiţie, 42% dintre români au răspuns că nu sunt suficient de bine informaţi sau nu sunt deloc informaţi asupra modului în care îşi pot angaja un avocat (faţă de 33% media UE), proporţie şi mai ridicată când vine vorba despre modul în care trebuie să acţioneze într-un tribunal (58%), dreptul la asistenţă juridică (74%) sau costul procedurilor juridice (76%).

Proporţia românilor care sunt foarte bine informaţi asupra modului în care trebuie să acţioneze când sunt citaţi la un proces este mai mare decât media UE-28, 14% faţă de 11%, la fel ca şi aceea a cetăţenilor care ştiu că pot apela la mediere în locul unui proces, 10% faţă 9%, la nivel european.

Doar 44% dintre români susţin că sunt înclinaţi să aibă încredere în sistemul de justiţie, faţă de 53% în UE, iar 54% mărturisesc o tendinţă contrară (43% în UE).

Totuşi, în cazul unor întrebări concrete privind percepţia la nivel naţional asupra justiţiei şi respectării statului de drept, românii tind să fie mai încrezători faţă de media UE.

Astfel, 48% dintre români dau dovadă de o convingere fermă că toţi cetăţenii pot merge în instanţă pentru a-şi apăra drepturile, faţă de 41% în UE, în timp ce doar 16% tind să nu fie de acord sau sunt în total dezacord cu această afirmaţie, faţă de 21% în UE.

De asemenea, 15% dintre români sunt convinşi că autorităţile nu acţionează de o manieră arbitrară, faţă de 11% în UE, deşi şi proporţia celor care sunt în total dezacord cu acest lucru e mult mai mare decât în UE (23% faţă de 16%).

Proporţia românilor care sunt convinşi în ceea ce priveşte faptul că statul acţionează eficient împotriva corupţiei este şi ea mai mare decât media UE-28, 16% faţă de 9%, afirmaţie cu care tind să nu fie de acord sau sunt în total dezacord 62% dintre europeni (faţă de 56% dintre români).

Procentele celor care sunt ferm convinşi că statul acţionează în concordanţă cu legea (15), că legea este aplicată eficient (10-UE, 11-România) şi că legea este aplicată peste tot la fel şi fără discriminare (15) sunt similare sau aproape similare în România şi UE, dar persistă o diferenţă semnificativă în privinţa faptului că procentele românilor în total dezacord cu aceste afirmaţii sunt mai mari cu cel puţin şase unităţi în toate cele trei cazuri.

Tendinţa pare similară şi în ceea ce priveşte percepţia asupra calităţii, independenţei şi eficienţei tribunalelor civile şi comerciale unde, cu excepţia aspectului legat de independenţa tribunalelor şi a judecătorilor, românii au acordat calificative foarte bune în procent mai mare decât media UE-28, din nou cu rezerva că proporţia părerilor negative este mai mare în România.

Astfel, doar 7% dintre români susţin că au părere foarte bună despre independenţa tribunalelor şi a judecătorilor (10% UE-28), 40% au o părere destul de bună (44% UE), 28% au o părere destul de proastă (23% UE) şi 16% foarte proastă (9%).

În ceea ce priveşte echitatea verdictelor, 6% dintre români au o părere foarte bună (5% UE), 39% o părere destul de bună (43% UE), 29% o părere destul de proastă (27% UE) şi 18% o părere foarte proastă (10% UE).

Românii sunt mai pozitivi decât media UE când vine vorba de utilizarea noilor tehnologii, 13% având o părere foarte bună (8% UE), 42% destul de bună (39% UE), în timp ce 10% au o părere foarte proastă (7% UE).

Când vine vorba de punerea în aplicare a verdictelor, 9% dintre români au o părere foarte bună (5% UE), 39% au o părere destul de bună (la fel ca în UE), 28% au o părere destul de proastă (29% UE) şi 13% foarte proastă (10% UE).

La fel se prezintă situaţia şi când vine vorba de accesibilitatea modului în care sunt formulate deciziile judecătoreşti. 8% dintre români au o părere foarte bună (5% UE), 46% au o părere destul de bună (39% UE), iar 13% au o părere foarte proastă (9% UE).

Lucrurile se prezintă semnificativ mai bine decât în general în UE şi în ceea ce priveşte costul procedurilor juridice şi durata proceselor. Astfel, 39% dintre români au o părere foarte bună sau destul de bună despre aspectul pecuniar al justiţiei din România, faţă de 26% în UE, iar 40% au o părere destul de proastă sau foarte proastă (faţă de 48% în UE). În privinţa duratei proceselor, procentul românilor dintre primele două categorii este de 28, faţă de 21 în UE, iar al celor din ultimele două de 63 (65 UE).

Atunci însă când li se cere să compare sistemul lor de justiţie cu cele din alte state membre, 11% dintre români susţin că acesta este mai mult sau mai puţin la fel (28% UE-28), 33% susţin că este puţin mai rău (20% UE), iar 36% mult mai rău (15% UE). Procentul celor care cred că sistemul de justiţie din România este mult mai bun sau sensibil mai bun este mai mic de 15%, faţă de 25% în UE.

Românii sunt în general mai interesaţi decât media UE în ceea ce priveşte modalităţile alternative de soluţionare a litigiilor. Astfel, întrebaţi ce ar prefera să facă dacă ar putea ajunge la o soluţie amiabilă cu partea reclamată (un cetăţean, o companie sau administraţia), 9% dintre români au răspuns că ar prefera să meargă oricum în instanţă (8% UE), 53% au răspuns că ar prefera să ajungă la un acord cu partea adversă (43% UE), în timp ce 37% au afirmat că ar prefera să implice un organism non-juridic cu rol de mediere (46% UE). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.