Eugen Sinca: România este un loc bun de lucrat, dacă îţi faci meseria cu pasiune

România este un loc bun de lucrat pentru cine îşi face meseria cu pasiune, consideră analistul – şef al BCR Eugen Sinca, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), care estimează o îmbunătăţire treptată a nivelului de trai al românilor, astfel încât în 5 ani să atingă veniturile din prezent ale polonezilor, iar în 20 de ani să aibă veniturile de acum ale italienilor.

Sinca afirmă, într-un interviu pentru AGERPRES, că şi peste cinci ani se vede lucrând tot în România, chiar dacă ar accepta pentru o perioadă de timp şi o ofertă pentru a lucra în afara ţării.

În vârstă de 33 de ani, Eugen Sinca s-a născut la Brăila şi este licenţiat în Finanţe-Bănci la Academia de Studii Economice Bucureşti, unde a urmat şi un master la Şcoala Doctorală de Finanţe Bănci (DOFIN), specializarea Strategii şi Politici Financiar-Monetare. Ulterior, şi-a completat studiile în cadrul unor seminarii de econometrie aplicată la Vienna University of Economics and Business.

AGERPRES: De cât timp lucraţi la actualul loc de muncă?

Eugen Sinca: M-am alăturat echipei BCR în anul 2004, primul post fiind acela de analist credite într-o sucursală. Atunci am învăţat cel mai mult ce înseamnă să lucrezi direct cu clientul şi cum se construieşte o relaţie de afaceri de durată cu acesta, lucruri care îmi sunt de folos şi în prezent.

Faptul că am fost repartizat într-o sucursală la începutul carierei a fost mai puţin plăcut la vremea respectivă, dar acum, privind după 9 ani, pot spune că am parcurs un proces de învăţare mult mai intens în comparaţie cu o situaţie ipotetică în care aş fi început cariera într-un departament de tip back office. În 2007 m-am mutat pe o poziţie de analist Macro şi Titluri cu Venit Fix, iar în 2013 am fost promovat ca analist şef în cadrul Echipei Cercetare Macro şi Titluri cu Venit Fix al BCR.

Sunt membru al echipei de cercetare a Erste Group care acoperă cercetarea macroeconomică a Europei Centrale şi de Est, cu focus pe România. O zonă de interes în creştere în ultimul timp este Republica Moldova, iar în viitor vom acoperi şi Bulgaria. Din 2012 sunt şi vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), principalele responsabilităţi fiind creşterea prezenţei media a AAFBR şi îmbunătăţirea vizibilităţii asociaţiei noastre în cadrul comunităţii profesioniştilor din domeniul financiar.

AGERPRES: Unde aţi făcut studiile superioare şi cât de importante au fost acestea pentru cariera dumneavoastră?

Eugen Sinca: Am absolvit Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE Bucureşti în anul 2003 şi studiile aprofundate în Finanţe în cadrul DOFIN, tot la ASE Bucureşti, în anul 2004. Pot spune că lucrez în domeniul în care m-am specializat treptat, începând din timpul facultăţii şi mult mai intens la Şcoala Doctorală de Finanţe-Bănci. Le sunt recunoscător profesorilor pentru calitatea educaţiei oferite.

Citeste si:  Şomaj record în rândul absolvenţilor de facultate: 53.000 de licenţiaţi nu-şi găsesc un loc de muncă

AGERPRES: Ce părere aveţi despre şcoala românească? Ce ar trebui schimbat?

Eugen Sinca: În general, o părere bună. Există zone cu performanţe bune, dar şi zone unde lucrurile lasă de dorit. În ultimii ani am văzut o apropiere mai mare de mediul de afaceri, situaţiile concrete fiind studenţii de top admişi pentru stagii de practică în cadrul companiilor private, bursele private oferite studenţilor, conferinţele susţinute de reprezentanţii mediului de business în cadrul universităţilor, târgurile de joburi. Ar trebui să aibă loc o reaşezare a locurilor din universităţi, dinspre domeniul economic şi juridic spre cel tehnic. Avem o ţintă foarte ambiţioasă de realizat în anul 2020 pentru cheltuielile de cercetare şi dezvoltare în PIB, de 2% în contextul Strategiei Europa 2020 a Uniunii Europene, iar în prezent suntem numai la 0,5% din PIB.

Efortul va fi distribuit egal între mediul privat şi sectorul public, iar în acest context este nevoie şi de o apropiere a cercetării universitare tehnice de succesul comercial al unor produse noi. Putem vorbi aici despre toate sectoarele cu grad înalt de intensitate tehnologică – industria farmaceutică, industria aeronautică, serviciile IT&C. Pe măsură ce întreaga economie va avansa, creşterile de competitivitate nu vor mai putea fi susţinute numai de investiţii străine directe, iar rolul cercetării interne va deveni fundamental. Companiile din alte ţări vor fi tot mai puţin dispuse să transfere tehnologii de vârf în România, iar noi vom fi nevoiţi să inovăm tot mai mult pentru a păstra un anumit ritm de creştere economică.

AGERPRES: Aţi avut oferte pentru a lucra în afara ţării?

Eugen Sinca: Oportunităţi au existat, dar am preferat să rămân în România. Dacă mă uit la locul de muncă actual, pot spune că 20-30% din obiectivele de performanţă din fiecare an sunt noi, astfel încât la fiecare 4-5 ani are loc o schimbare completă a ceea fac zi de zi. Totodată, beneficiez de avantajul dezvoltării în continuare a sistemului bancar din România pe liniile de afaceri Corporate şi Pieţe Financiare, a căror activitate o sprijin alături de colegii mei din echipa de cercetare.

AGERPRES: Dacă aţi primi o ofertă pentru a lucra în afara ţării aţi accepta? Ce ar trebui să presupună o asemenea ofertă pentru a o accepta?

Eugen Sinca: Aş accepta pentru o perioadă de timp, după care probabil că m-aş întoarce. În prezent sunt destule proiecte noi în ţară pentru a face activitatea de zi cu zi cel puţin la fel de interesantă ca şi în alte părţi ale Europei – deschiderea sectorului bancar către agricultură şi către finanţarea unor parteneriate public-private în infrastructură, utilizarea de către clienţi a instrumentelor financiare derivate pe curs de schimb şi pe rata dobânzii, listările companiilor de stat la Bursa de Valori Bucureşti, emisiunile de obligaţiuni pe pieţele internaţionale ale Ministerului Finanţelor Publice, emisiunile de obligaţiuni corporative, întâlnirile cu tot mai mulţi investitori străini interesaţi de România. Fiind implicat în toate aceste proiecte ai şansa să evoluezi foarte mult de la an la an.

Citeste si:  România se menţine pe locul 33 în clasamentul FIFA

AGERPRES: Cum vi se pare România ca loc de trăit şi de lucrat?

Eugen Sinca: Un loc bun de lucrat dacă îţi faci meseria cu pasiune. Un loc mai puţin bun de trăit, dacă ne gândim că avem un drum lung de parcurs în păstrarea curăţeniei mediului, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, rezolvarea problemei traficului din marile oraşe.

AGERPRES: Care credeţi că ar trebui să fie primele 5 măsuri care ar trebui luate în această ţară?

Eugen Sinca: Pe scurt, top 5 măsuri ar fi construcţia accelerată de autostrăzi prin accesarea de fonduri europene şi parteneriate public-private, creşterea finanţării pentru învăţământ şi educaţie printr-o deschidere mai mare către mediul privat de afaceri, finalizarea reformei cadastrale în agricultură şi consolidarea micilor terenuri în exploataţii medii şi mari, combaterea evaziunii fiscale şi în fine, dezvoltarea spiritului antreprenorial al oamenilor de afaceri români.

AGERPRES: Care măsuri ar trebui luate urgent?

Eugen Sinca: Prioritatea zero a României în prezent este trecerea creşterii economice într-o viteză superioară, astfel încât să avem rate anuale de 3-4% în mod constant, fără să depindem de starea vremii în agricultură. Păstrarea creşterii economice în zona 1-2% pe an, cât este acum, îndepărtează România de obiectivul aderării la zona euro undeva în jurul anului 2020 şi o face să piardă competitivitate faţă de pieţe emergente din Asia şi America de Sud care cresc mult mai rapid.

Cred că perspectiva unei creşteri economice mai ridicate este absolut necesară pentru creşterea gradului de acceptabilitate socială a unor reforme grele, dar absolut necesare din prezent. Altfel spus, se poate accepta creşterea preţului la energie, păstrarea veniturilor salariale sau din pensii la niveluri scăzute sau finanţarea consumului prin remiterile de bani efectuate de românii plecaţi în străinatate dacă există perspectiva ieşirii la liman în următorii ani. Iar aceasta ar însemna probabil ritmuri anuale de creştere a salariilor nominale de 10%, scăderea şomajului sub 7% şi creşteri reale ale consumului de 5%.

AGERPRES: Cum vedeţi evoluţia şi dezvoltarea României în următorii 5 ani? Dar în următorii 20 de ani?

Eugen Sinca: Văd o îmbunătăţire treptată a nivelului de trai al românilor, astfel încât în 5 ani să atingem veniturile din prezent ale polonezilor, iar în 20 de ani să avem veniturile de acum ale italienilor. Peste 5 ani văd dobânzi la lei egale sau mai mici decât cele la euro şi o efervescenţă mai mare a afacerilor în mediul rural, cu oportunităţi în industria alimentară, turism rural sau servicii de transport a mărfurilor. Văd o dezvoltare a resurselor tradiţionale de energie din zona Mării Negre, cu crearea de locuri de muncă în acest domeniu şi diminuarea dependenţei energetice a României de alte state. Faptul că suntem importatori neţi de energie, având în fiecare an plăţi nete de 1 miliard de euro pentru gaze naturale şi 3 miliarde de euro pentru petrol trebuie să ne facă să căutăm resurse la noi în ţară.

Citeste si:  Acordarea ajutoarelor de stat pentru sprijinirea investiţiilor (documentar fiscal)

Statul ar trebui să deţină participaţii la toate proiectele noi de exploatare a gazelor şi a petrolului, iar sumele investite într-un fond suveran pentru plata pensiilor în viitor. Pe de altă parte, vor exista şi aspecte negative, cum ar fi un proces de reducere şi îmbătrânire a populaţiei care trebuie abordat încă din prezent, printr-un set de politici publice şi strategii private adecvate. Continuarea reformei sistemului de pensii, implementarea unei reforme similare a sistemului de sănătate prin deschiderea sa către furnizorii privaţi de servicii de sănătate, apariţia unor produse bancare şi de asigurări noi menite să satisfacă cerinţele persoanelor de vârsta a treia sunt doar câteva exemple.

AGERPRES: Cum explicaţi evoluţia de până acum a ţării?

Eugen Sinca: Prin faptul că anumite lucruri nu au fost făcute la momentul potrivit sau au fost făcute greşit. Privatizările ratate din trecut, acordurile nefinalizate cu FMI care au transmis mesaje extrem de negative mediului internaţional de afaceri, amânarea listării unor companii de stat pe Bursa de Valori Bucureşti până când nevoia de bani şi de eficientizare a devenit acută sau încrederea totală a mediului privat de afaceri în creşterea rezidenţialului şi comerţului retail în 2006 – 2008 sunt doar câteva lucruri care ar trebui să dea de gândit pentru viitor.
AGERPRES: Ce afacere aţi începe şi de cât capital consideraţi că aţi avea nevoie?

Eugen Sinca: Sunt domenii interesante pentru viitor, cum ar fi serviciile complete de întreţinere şi reparaţii ale locuinţelor, grădiniţele private, agricultura. Un capital decent pentru început ar fi de 300.000-400.000 de lei.

AGERPRES: Ce sfaturi aţi da celor care acum sunt la început de carieră şi care vă consideră un model de urmat?

Eugen Sinca: Nu ştiu în ce măsură pot da sfaturi care să fie urmate. Pot spune în ce cred eu – să îţi faci meseria cu pasiune, să încerci să înţelegi întregul şi nu doar aspecte izolate şi să manifeşti deschidere către proiectele noi, care te dezvoltă profesional.

AGERPRES: Unde vă vedeţi peste 5 ani?

Eugen Sinca: Tot în România, venind cu plăcere dimineaţa la locul de muncă.

AGERPRES: Cum vă petreceţi timpul liber?

Eugen Sinca: Mă plimb în parcuri, la expoziţii, spectacole, fac sport şi mă uit la televizor.

AGERPRES: Nominalizaţi 5 personalităţi din România care va fac să vă simţiţi mândru că sunteţi român?

Eugen Sinca: Henri Coandă, a cărui personalitate ar trebui readusă în discuţie în contextul necesităţii creşterii importanţei cercetării aeronautice în România, Constantin Brâncuşi pentru locul în galeriile de artă din Europa şi America, Hagi, Nadia şi Năstase pentru faptul că sunt primele nume care le vin în minte străinilor când le spui că eşti din România.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata