Liber la exploatarea aurului cu cianuri, la Certej

Canadienii de la Eldorado Gold Corporation vor putea începe în curând exploatarea auriferă de la Certej, Hunedoara, după ce compania a obţinut un acord de mediu revizuit, potrivit stiri.tvr.ro.

Compania de exploatare mai aşteaptă acum doar o autorizaţie de construcţie pentru a redeschide mina din Certej.

Exploatarea auriferă se va face pe bază de cianură, iar canadienii de la Eldorado Gold ar urma să extragă în medie, anual, peste 4 tone de aur şi 20,5 tone de argint.

În acest context, organizaţiile pentru protecţia mediului susţin că proiectul presupune folosirea a peste 1.600 de tone de cianură de sodiu pe an. Mai mult, exploatarea s-ar face pe o suprafaţă de 450 de hectare şi s-ar suprapune peste un sit protejat, respectiv Natura 2000.

Un acord de mediu contestat în instanţă

Acordul de mediu pentru exploatarea aurului, obţinut în 2012 de la Agenţia regională Timişoara, a fost contestat în instanţă, de Ministerul Mediului.

Şi asta după ce în septembrie 2012, ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a dispus verificarea în regim de urgenţă a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de către Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM).

Între timp, compania a reuşit să demonstreze că s-a conformat standardelor de mediu, iar ministerul a renunţat la procesul intentat Agenţiei regionale din Timişoara care dăduse încă de anul trecut avizul pentru Certej.

Reprezentanţii Eldorado Gold Corporation anunţau la începutul lui septembrie că vor începe, în prima parte a trimestrului al patrulea, lucrările de explorare la perimetrele aurifere Brad, Deva şi Muncel, din judeţul Hunedoara.  Şi asta după ce, tot atunci, spuneau că finalizaseră forările de la exploatarea Certej.

Eldorado a cumpărat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluând astfel şi 80% din acţiunile Deva Gold, care dezvoltă zăcământul aurifer de la Certej.  Tranzacţia a fost încheiată în februarie, iar restul acţiunilor Deva Gold sunt deţinute de statul român, prin Minvest Deva.

Eldorado Gold este o companie de explorare, dezvoltare şi producţie a aurului, cu activităţi în Turcia, China, Grecia, Brazilia şi, mai nou, în România.

  • Cum distruge aurul viaţa în Grecia. Protestatari la închisoare

În Grecia, canadienii de la Eldorado Gold urmează să distrugă întreaga peninsulă Halkidiki. Ei au demarat lucrările pentru crearea infrastructurii necesare exploatării în iunie 2012, când în Skouries, au început defrişările pădurilor antice şi extinderea activităţii miniere.

Acum, peisajul este dezolant, iar dacă lucrările vor continua, o suprafaţă de 460 de hectare de pădure va dispărea. Odată cu distrugerea lor, vor dispărea sate populate, plaje şi site-uri arheologice, printre care şi ruinele cetăţii Stagira, locul unde s-a născut filozoful Aristotel.

Conform yahoo.com, în Nea Roda, bătrâni, adulţi şi copii poartă tricouri cu “S.O.S Halkidiki”. Sunt turişti şi localnici ai unui sat aflat la aproximativ 10 kilometri de portul de îmbarcare spre Muntele Athos. Oamenii locului nu vor să fie fotografiaţi. Îţi explică prin semne, şi pe limba lor, că le este frică de poliţie. Patru persoane au intrat la închisoare din cauză că au protestat faţă de exploatarea aurului din Halkidiki.

Teama pare nejustificată pentru un sat pe care cele câteva vile şi hoteluri l-au transformat într-o mică staţiune. Nu doar locuitorii se tem de poliţie, ci chiar şi activiştii şi cei care împart broşuri în faţa căsuţei de lemn, special amenajată, amplasată pe faleză.

Un domn de vreo 50 de ani, printre puţinii activişti care ştiu engleză, îmi promite un interviu pentru a doua zi. Nu l-am mai văzut nici în a doua, nici în a treia şi nici în altă zi cât am stat în Nea Roda. Colega sa mă îndeamnă cu amabilitate să fotografiez pancartele şi căsuţa campaniei.

Se împotriveşte ferm însă când vreau să îi fac ei o poză purtând tricoul “S.O.S Halkidiki”. Vorbeşte în greacă în timp ce îmi explică prin semne că patru prieteni ai ei au fost luaţi de poliţie, în urma protestelor. Acum, teama îi face să îşi arate nemulţumirea doar prin mesajele de pe tricouri.
Hectare de pădure şi cetatea lui Aristotel, distruse

În Halkidiki, lucrările pentru crearea infrastructurii necesare exploatării au demarat în iunie 2012, când în Skouries, au început defrişările pădurilor antice şi extinderea activităţii miniere.

Acum, peisajul este dezolant, iar dacă lucrările vor continua, o suprafaţă de 460 de hectare de pădure va dispărea. Odată cu distrugerea lor, vor dispărea sate populate, plaje şi site-uri arheologice, printre care şi ruinele cetăţii Stagira, locul unde s-a născut filozoful Aristotel.

Fără apă potabilă. Exploatare cu acid sulfuric

Dincolo de distrugerea patrimoniului cultural şi natural al zonei, marea problemă a locuitorilor din Halkidiki va fi lipsa apei potabile. Şi asta pentru că, spre deosebire de România, unde exploatarea ar urma să se facă cu cianură, în Grecia, aurul urmează să fie scos din adâncuri cu o tehnologie bazată pe acid sulfuric.

Mai mult, broşura activiştilor, semnată de specialişti precum cei de la consiliile Rectoratului şi cel pentru Mediu ale Universităţii Aristotel din Tesalonic, avertizează asupra unui adevărat dezastru ecologic.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.