La pas prin Bucureşti: Biserica Mânăstirii Caşin

Biserica Parohiei Parcul Domeniilor sau Biserica Mănăstirii Caşin, una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din Bucureşti, se află pe bulevardul Mărăşti, în apropiere de Arcul de Triumf.

Biserica Mănăstirii Caşin este cunoscută sub acest nume datorită unei străzi apropiate bisericii parohiale, care a purtat numele localităţii Mănăstirea Caşin, din judeţul Bacău, unde s-au purtat lupte în Primul Război Mondial.

Din punct de vedere arhitectural, biserica îmbină stilul brâncovenesc cu stilul bizantin.

După Primul Război Mondial, în partea de nord a Capitalei s-a înfiinţat un nou cartier, format prin parcelarea Moşiei Herăstrău în locuri de casă cumpărate de funcţionarii Ministerului de Agricultură şi Domenii. Noii locuitori aveau nevoie şi de un lăcaş de cult, astfel în anul 1935 s-a constituit un consiliu parohial format din personalităţi ale vremii, profesori din Institutul Agronomic în frunte cu Gh. Ionescu Siseşti, scriitorul Vasile Militaru, arh. I. Bălănescu. Terenul pentru construcţia viitoarei biserici parohiale a fost obţinut prin donaţie de la Primăria Capitalei în anul 1935.

În urma unui concurs de arhitectură, a fost reţinut proiectul arhitectului şef al Patriarhiei Române, D. Ionescu-Berechet. Piatra de temelie s-a pus în 23 august 1935, iar executarea lucrărilor s-a atribuit Societăţii Naţionale de Construcţii ‘Ing. Liviu Ciulei, prof. Aurel Beliş şi Toader Mihail’. Lucrările de construcţie au fost finalizate la 15 noiembrie 1938. Lucrările de amenajare exterioară şi interioară au fost reluate abia între anii 1946-1956.

Citeste si:  Ce se întâmplă când luăm antibiotice?

Catapeteasma a fost realizată între 1952-1956, după proiectul arhitectului Ionescu-Berechet, de către artiştii I. Dumitru-Bârlad, Constantin Baranschi şi Mihai Wagner. Catapeteasma este lucrată, în întregime, din marmură şi alabastru, iar icoanele de pe aceasta, din mozaic. Mozaicurile din Biserica Mânăstirii Caşin au fost realizate în întregime din sticlă de Murano.

Între anii 1956-1960, biserica a fost închisă de către autorităţile comuniste, arhiva a fost confiscată, iar preotul paroh Dumitru Manta trimis în închisoare. În anul 1960, biserica a fost redeschisă, iar între 1962-1977 s-au executat lambriurile de marmură, cafasul şi icoanele din mozaic de pe catapeteasmă şi murale.

Începând cu anul 2007, biserica Parohiei Parcul Domeniilor a fost ridicată la rangul de Paraclis Patriarhal (conform hotărârii Permanenţei Consiliului Eparhial nr. 10.794/10.12.2007).

Biserica are hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina.

Citeste si:  Singuraticul de pe Măgura Caşinului, recordurile cinegetice şi Ochiul Huitoarei, toate în judeţul Bacău

***
Biserica parohială îmbină stilul muntenesc brâncovenesc, având coloane la intrare, cu cel bizantin, vizibil în mozaicurile şi planul de cruce greacă centrată, arhitectura înaltă şi spaţioasă.

Are un plan de bază triconc de mari dimensiuni (42 x 29 metri, înălţimea maximă a turlei fiind de 50 de metri, iar suprafaţa întregii biserici, de 780 mp), cu absida altarului semicirculară, înconjurată de un portic deschis cu arcade. Peste naos se ridică o turlă mare, poligonală, cu ferestre arcuite şi colonete pe fiecare muchie.

Alte patru turle mai mici, octogonale, tratate similar, sunt înălţate în jurul turlei centrale. Pronaosul este exprimat spre faţada de vest printr-o mare arcadă, în centrul căreia este dispus un mozaic amplu cu icoana hramului, înconjurat de un ancadrament ornamentat.

Biserica a fost ridicată de la sol pe un pachet de 12 trepte din piatră peste care se înalţă pridvorul deschis. Acesta are cinci arcade frontale şi câte două laterale, sprijinite pe perechi de coloane scunde, din marmură albă, ornamentate în spirală sau cu solzi, după modele vechi, româneşti.

Peretele din spatele pridvorului este placat cu marmură şi ornamentat cu icoane în mozaic la partea superioară. Uşile de intrare au basoreliefuri turnate în bronz, reprezentându-i pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Ridicarea de la sol a construcţiei sporeşte impresia de monumentalitate a acesteia.

Citeste si:  Vlădescu: Discutăm noi impozite pe terenurile agricole şi pe sistemul de proprietate din România

Interiorul spaţios este înălţat cu turla-Pantocrator. La altar se remarcă bolţile şi pereţii care au fost decoraţi în întregime cu icoane din mozaic.

Lambriurile înalte de trei metri, ca şi pardoselile, sunt realizate din marmură albă şi roşie. Mari icoane din mozaic îmbracă pereţii doar la nivelul primului registru iconografic.

Potrivit site-ului Bisericii Mânăstirii Caşin, urmează ca în curând să înceapă lucrările de executare a icoanelor murale din mozaic.

De altfel, în privinţa continuării împodobirii pereţilor cu mozaic, preotul paroh Gabriel Cazacu povestea pentru Ziarul Lumina (5 septembrie 2009) că din anul 1976, de când au fost realizate lambriuri de marmură şi icoane din mozaic de Murano, nu s-a mai făcut nimic, în subsolul bisericii fiind depozitate nouă tone de mozaic, piatră de Murano.

(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close