EUR
4,83 RON
(+0.06%)
USD
4,48 RON
(-0.52%)
GBP
5,49 RON
(+0.35%)
CHF
4,58 RON
(+0.15%)
BGN
2,47 RON
(+0.24%)
BYN
1,73 RON
(-1.52%)
CAD
3,17 RON
(-1.39%)
RSD
0,04 RON
(+0.08%)
AUD
2,69 RON
(-0.27%)
JPY
0,04 RON
(+0.6%)
CZK
0,17 RON
(+0.39%)
INR
0,06 RON
(-0.79%)

 

TOP 20 cei mai mari poluatori mondiali. Primul de pe listă este… Chevron!

  • În căutarea vinovaţilor

În aceste condiţii lumea începe să caute un ţap ispăşitor pentru situaţia actuală, disputa purtându-se între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Tensiunile create au determinat că în cadrul ultimei reuniuni a ONU pe teme climatice să se încerce găsirea unui “mecanism internaţional pentru a conferi populaţiei celei mai vulnerabile cea mai bună protecţie împotriva pierderilor şi dezastrelor”.

Un acord de principiu care ar trebui să oblige ţările dezvoltate să fie mai responsabile în ceea ce priveşte această problematică. Sau altfel spus, ultima reuniune ar fi trebuit să se constituie într-un punct de cotitură în ceea ce priveşte abordarea problemelor climatice după summitul de la Rio din 1992 la care au participat 110 şefi de stat şi de guverne din 1788 de ţări.

Au fost voci care au ridicat problema plângerilor penale iniţiate de ţările prejudiciate în faţa Curţii internaţionale de la Haga, în condiţiile în care este dificil de crezut că ţările sau companiile poluatoare nu sunt conştiente de consecinţele activităţii lor.

Ajunşi în acest punct este aproape imposibil de crezut că cei mai mari poluatori ai lumii, care fac bani frumoşi pe exploatarea resurselor de hidrocarburi (folosind uneori cele mai poluante metode), vor accepta îngrădirea activităţii lor sau să-şi modifice procesul de producţie prin includerea unor metode ecologice în acesta.

Cu toate acestea, la începutul lunii noiembrie statele membre ale UE au ajuns la un acord conform căruia preţul tonei de CO2 (aşa numitele certificate care atestă reducerea emisiilor (CER, ERU) vor înregistra o creştere artificială deoarece în acest moment sistemul european de emitere al permiselor de poluare nu funcţionează prea bine.

Se pare că acesta încetineşte şi nu incită companiile să-şi reducă emisiile de gaz cu efect de seră. În consecinţă, europenii doresc să reducă cota de certificate CER acordate, majorând artificial astfel preţul acestora.

Logica acestui demers se bazează pe realitatea din piaţa certificatelor verzi: datorită recesiunii, producţia industrială şi-a încetinit ritmul, iar piaţa a fost invadată de certificate CER, al căror preţ a scăzut considerabil. În aceste condiţii, marii poluatori pot achiziţiona cantităţi imense de astfel de certificate ceea ce le permite să-şi crească marja de poluare legal acceptată. Pentru contracararea acestui efect, liderii europeni au decis că temporar numărul certificatelor CER să fie redus la 900.000 tone de CO2, astfel încât certificatele să fie din ce în ce mai rare şi, implicit, mai scumpe.

Va schimba aceasta radical comportamentul celor mai mari poluatori? Greu de crezut deoarece profiturile acestora sunt direct legate de nivelul de poluare “asigurat”, iar cei care le conduc nu vor renunţa prea uşor la beneficiile pe care le au.

Şi, pentru a înţelege mai bine despre ce este vorba analizaţi cifrele de mai jos valabile pentru cei din conducerea celei mai poluante companii din lume: Chevron.

Credem că situaţia nu este singulară şi este similară şi la celelalte companii din lista întocmită de Richard Heede.

Ar rămâne în suspans o întrebare: ce sume sunt vehiculate de companiile de lobby care lucrează în interesul acestor poluatori, sume care se regăsesc (în mare parte) în buzunarele politicienilor care sprijină (protejează) interesele acestor atentatori la sănătatea şi viitorul fiecăruia dintre noi?

Dănuţ Dudu

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata