Noul Cod Silvic, provocarea cheie pentru Lucia Varga în 2013

Noul Cod Silvic a reprezentat, în 2013, provocarea cheie pentru ministrul delegat Lucia Varga, încă de la preluarea mandatului în Departamentul pentru Păduri, Ape şi Piscicultură din Ministerul Mediului. Demersurile acesteia s-au soldat cu un prim succes, aprobarea de Senat, în prima săptămână din decembrie, a proiectului de lege, care ar urma să aducă o nouă ordine în exploatarea şi administrarea pădurilor în România.

„Imediat ce am ajuns la minister, am constatat nereguli în ceea ce priveşte gestionarea domeniului silvic. În fiecare zi aveam la mapă reclamaţii şi sesizări privind tăieri ilegale, şi mai mult decât atât, aveam solicitări ca atunci când trimit controale să nu trimit controale de la nivel local, pe motiv că există o conlucrare între hoţii de lemne şi personalul silvic. La început am crezut că sunt punctual problemele, după aceea văzând şi relatările mass-mediei şi văzând şi alte sesizări şi reclamaţii şi rapoarte pe care le-am cerut şi pe urmă raportul Curţii de conturi, mi-am dat seama că fenomenul este de amploare”, a declarat Lucia Varga, pentru AGERPRES, trecând în revistă activitatea sa din 2013.

Situaţia pădurilor din România este critică, din cauza exploatării necontrolate, iar Varga avertizează că în maximum 10 – 20 de ani, pădurile vor ajunge către epuizare, dacă va fi continuat acest mod iraţional de exploatare.

„Pe lângă cele 14 milioane de metri cubi de lemn, care se recoltează legal, anual, din pădure, o cantitate de peste un milion de metri cubi de masă lemnoasă este exploatată ilegal. Din cele 6,5 milioane de hectare de pădure existente în România, peste 600.000 de hectare de pădure sunt afectate de tăieri ilegale”, a fost una din puternicele motivaţii ale ministrului, în demersul său de schimbare a mentalităţii şi a modului de acţiune în sectorul silvic românesc.

Potrivit statisticilor întocmite de Inspectoratele silvice, o cantitate de peste 843.422 metri cubi de lemn a fost tăiată ilegal în România, în doar nouă luni din 2013, de patru ori mai mult faţă de 2012, când au fost tăiaţi 194.399 metri cubi de masă lemnoasă. Numărul de infracţiuni depistate în sectorul silvic a crescut până la 2.672, faţă de 2.217, în nouă luni din 2012.

Contravenţiile depistate au totalizat 11.250, faţă de 15.570, în nouă luni din 2012, şi au fost aplicate amenzi în valoare de 10,536 milioane lei. Ţinta ministrului delegat, pentru 2014, este să aibă o evidenţă clară a situaţiei în instanţă a dosarelor întocmite pentru furtul de lemn din pădure, dând în acest sens dispoziţie Inspectoratelor silvice ca până la 15 ianuarie să colecteze datele.

Ministrul a spus că în ceea ce priveşte dosarele întocmite pentru furtul de lemn din pădure şi recuperarea prejudiciului, a dat dispoziţie ca, până la jumătatea lunii ianuarie 2014, autoritatea de profil din teritoriu să prezinte o situaţie clară cu stadiul din instanţă a celor 2.672 de dosare întocmite pentru infracţiuni în perioada 2005 – 2012.

Toate aceste statistici îngrijorătoare au fost aduse ca un argument solid de ministrul pentru Păduri, în întreprinderea sa de a schimba regulile în sectorul silvic din România.

Legea 46/2008 – Codul silvic, care va fi modificată, în cazul în care va primi un vot pozitiv şi din parea Camerei Deputaţilor şi a Plenului parlamentar, a făcut obiectul unei largi consultări publice, ţinând cont de impactul economic şi social al actului normativ.

Ministrul a lansat o dezbatere publică ce au durat peste trei luni, timp în care, modificările aduse Codului silvic au fost discutate în peste 20 de judeţe, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, ocoale silvice de stat şi private, composesorate, asociaţii patronale, sindicate, organizaţii neguvernamentale, reprezentanţii proprietarilor de păduri private, ai mediului academic, parlamentari. De asemenea, la aceste dezbateri au participat mediul academic şi parlamentari.

„Am pornit împreună cu o echipă de specialişti în toate sectoarele, o dezbatere, un demers de a reanaliza legislaţia existentă, de a vedea care sunt modificările necesar a fi făcute şi de a vedea cum întărim cadrul legislativ, astfel încât să descurajăm tăierile ilegale şi să încurajăm utilizarea raţională a resursei de lemn. Am început acest demers în luna martie. Din martie, şi toată vara de fapt, am avut dezbateri în peste 20 de localităţi din ţară, apoi am finalizat actul normativ de modificare a Legii Codului Silvic, dar şi a încă nouă acte complementare şi subsecvente, pe care le-am supus dezbaterii publice, a spus Varga.

Principala modificare adusă Codului Silvic este trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe şi depozite, măsură ce ar urma să intre în vigoare progresiv, începând cu 1 ianuarie 2014, pentru 50% din masa lemnoasă, iar din 2015 pentru cealaltă parte de 50% din masa lemnoasă exploatată.

Alte modificări importante la proiectul de lege se referă la sprijinul acordat proprietarilor de păduri, prin asigurarea gratuită a pazei micilor proprietăţi de până la 30 de hectare şi plata de către stat a întocmirii amplasamentelor silvice, pentru a-i ajuta pe micii proprietari de păduri să beneficieze legal de dreptul de proprietate.

Noul Cod silvic va fi însoţit de o serie de acte normative subsecvente privind provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialului lemnos, a lemnului şi produselor din lemn, a cărui principală prevedere este reducerea riscului, prin avize de însoţire a mărfii, să mai intre pe piaţă lemn recoltat ilegal. Această reglementare va transpune regulamentul UE nr 995 din 2010. Avizele de însoţire a lemnului vor fi eliberate de către administrator şi nu de cel care exploatează masa lemnoasă. Numărul emitenţilor de avize ar urma să scadă de la 9.000 la 440, ceea ce ar asigura un control mai eficient al transportului de lemn. Transportul de lemn exploatat din pădure, fără aviz de însoţire a mărfii, va fi sancţionat cu o amendă de 15.000 de lei şi va fi interzisă circulaţia pe drumurile forestiere cu material lemnos, între orele 22,00 – 5,00, în timpul verii, şi între orele 19,00 – 7,00, în timpul iernii.

Între actele subsecvente se află şi o Hotărâre de Guvern privind compensaţiile pentru proprietarii care au păduri în arii protejate. În această situaţie se află proprietarii a aproximativ 180.000 de hectare de pădure, care ar urma să primească o compensaţie între 40 şi 200 de euro pe an, pe hectar, pentru ca aceştia să nu taie pădurea. Actele suvsecvente includ şi Hotarârea de Guvern de reorganizare a Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare, care are ca principal scop întărirea actului de control. Prin legea privind statutul personalului silvic, se stabilesc cazurile de incompatibilitate în exercitarea funcţiunii.

Ministrul Varga preconizează că aceste măsuri vor duce la o gestionare durabilă a pădurilor, la diminuarea furturilor din pădure, la o întărire a actului de control şi la norme de reglementare clare.

„Sigur înainte de a le introduce în Guvern am avut discuţii şi cu grupurile parlamentare şi de la putere şi de la opoziţie. Am fost, de altfel, într-un dialog permanent cu toţi cei implicaţi şi cu toţi cei care aveau interese corecte în acest sector, dovada a fost că am îmbogăţit mult Codul Silvic faţă de forma iniţială. Codul Silvic a fost aprobat de Guvern şi trimis în regim de urgenţă spre a fi analizat în Parlament. În Parlament, în Senat au fost deja dezbaterile parlamentare, dezbaterile parlamentare au fost interesante, eu nu mă pot declara mulţumită cu toate modificările care au fost introduse, dar subliniez faptul că principala modificare, şi anume trecerea de la vânzarea lemnului estimat la vânzarea lemnului măsurat a fost menţinută şi, de asemenea, dreptul de preemţiune pentru operatorii din industria mobilei a fost menţinut şi sigur alte prevederi extrem de importante”, a subliniat Lucia Varga, care şi-a exprimat nemulţumirea legată de amendamentul adus de senatori, care nu au acceptat introducerea în noul Cod Silvic a obligaţiei de a deţine autorizaţie de practică, de către personalul silvic.

Aceste autorizaţii ar fi dat posibilitatea, în opinia ministrului, „să fie eliminaţi din sistem cei corupţi, chiar din rândul personalului silvic, care favorizează hoţii de lemn”.

„Nu mă declar însă mulţumită asupra faptului că au fost scoase autorizaţiile de practică şi că Romsilva nu mai poate asigura paza celor 30 de ha de pădure. La Camera Deputaţilor, aştept de la domnii parlamentari soluţii pentru a nu lăsa un sistem silvic fără posibilitatea administrativă de a-i pedepsi pe cei vinovaţi şi de a nu lăsa peste 550.000 de hectare de pădure nepăzită. Sigur că dezbaterile de la Camera Deputaţilor vor fi importante, voi fi acolo permanent şi voi cere sprijinul celor cu care am realizat acest Cod Silvic, asociaţiilor de proprietari, organizaţiilor neguvernamentale, a asociaţiilor de fabricare a mobilei, pentru a putea să avem un Cod cât mai bun. Trebuie să ne atingem, prin aprobarea şi aplicarea acestui Cod Silvic, cele două obiective, şi anume, să diminuăm, să oprim furtul de lemn din pădure, iar lemnul care este recoltat în mod legal să fie utilizat la nivel local, acolo de unde este recoltat, pentru a genera dezvoltare locală şi pentru a crea locuri de muncă”, a explicat Lucia Varga.

O sinteză a activităţii de control desfăşurată de Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare pe primele şase luni din 2013, la nivelul întregii ţări, arată că au fost realizate 7.609 de controale în urma cărora numărul de sesizări penale se ridică la 427, iar prejudiciul la 39,90 milioane lei, respectiv circa 8,9 milioane de euro. Numărul de contravenţii a fost de 2.076, iar valoarea acestora de 7.265.300 lei. Volumul de arbori tăiaţi ilegal a fost de 179.950 metri cubi, iar numărul de reclamaţii şi de sesizări soluţionate – 782.

Ministrul Lucia Varga a afirmat, în mai multe rânduri, că nu urmăreşte un succes personal prin demersul său de modificare a Codului Silvic, ci îşi doreşte ca şi generaţiile viitoare să trăiască într-o Românie cu aer curat, cu păduri în care încă se te mai poţi plimba şi pe care să le admiri.

„Pentru mine personal, demersul pe care l-am început, este o mare provocare, dar şi o mare onoare de a putea să fac o politică forestieră durabilă pentru România. Am găsit un sector neadministrat, un sector care n-are o strategie forestieră, care n-a avut reguli clare, un sector în care este extrem de mult de făcut pentru însănătoşirea lui, un sector care are nevoie de întărirea organelor de control, pe care l-am găsit cu organe de control slăbite, cu putere de verificare şi aplicare a legii mult diminuată. A fost o provocare modificarea Codului Silvic, dar am făcut-o cu multă disponibilitate şi cu multă dăruire, pentru că avem copii cu toţii, suntem oameni care vrem să trăim într-o Românie cu aer curat, într-o Românie neameninţată de fenomene meteorologice extreme, într-o Românie în care să te poţi plimba în linişte dacă vrei cu copiii, cu prietenii în pădure, admirând-o şi văzându-i şi aspectul peisagistic extrem de important”, a subliniat Lucia Varga. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.