Detailly, on financiarul.ro, the head code will be:

Retrospective 2013 – Proiectul Roşia Montană, respins de Senat; raportul Comisiei speciale, trimis la Parchetul General

Proiectul privind Roşia Montană a primit, după îndelungi audieri în cadrul Comisiei parlamentare speciale, raport de respingere, acesta fiind trimis ulterior Parchetului General.

Proiectul Roşia Montană, în forma venită de la Guvern, a fost respins de plenul Senatului, iar Camera Deputaţilor urmează să dea vot final la începutul anului viitor.

*** Crearea Comisiei speciale Roşia Montană

În conformitate cu prevederile Hotărârii Parlamentului României nr.56/2013, Comisia Roşia Montană, creată special, a fost sesizată cu examinarea proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România, precum şi a amendamentelor depuse de Guvern, deputaţi şi senatori. Comisia a fost una mixtă, formată din senatori şi deputaţi.

La lucrări au fost invitaţi miniştri, şefi de institute, cercetători, profesori ai unor universităţi, şefi ai Roşia Montană Gold Corporation şi Minvest, academicieni, oficiali din Banca Naţională a României, ONG-uri sau sindicate. Pe toată durata audierilor, în Piaţa Universităţii din Capitală oamenii au protestat împotriva exploatării miniere. Acordul propus de Guvern prevede o participaţie a statului de 25% (faţă de 19,31% în prezent) şi o redevenţă minieră pentru aur şi argint de 6%, aplicabilă la valoarea producţiei miniere (faţa de 4%, conform licenţei actuale).

„Din analiza datelor economice aferente proiectului minier de la Roşia Montană, furnizate de Guvernul României, rezultă că beneficiul direct estimat pentru România prin implementarea proiectului este de aproximativ 5,2 miliarde USD, din care 2,3  miliarde USD reprezintă încasări la bugetul general consolidat (din redevenţa minieră pentru aur şi argint, dividendele pentru statul român acţionar, impozitul pe profit, contribuţiile sociale pentru salariaţi), iar 2,9 miliarde USD reprezintă încasări directe ale furnizorilor români şi ale forţei de muncă din România. Estimările sunt făcute folosind un preţ al aurului pe termen lung de 1.200 USD/uncie”, se arată în raportul Comisiei speciale.

Resursa totală este estimată la 18 milioane de uncii sau aproximativ 400 de tone de aur. Din cele 400 de tone pot fi accesate spre a fi procesate în uzină doar 314 tone. În concluzie, rezerva exploatabilă este de 314 tone de aur, din care poate fi recuperat în uzină, prin procesul tehnologic, un procent de 80%. Aceasta înseamnă că produsul final care iese din fabrică este estimat la 246 de tone de aur. Produsul final se numeşte ”lingou dore”, deoarece include şi argint, având un conţinut de 18% aur şi 82% argint.

*** Audieri la Comisia specială

La prima audiere a Comisiei speciale Roşia Montană din data de 23 septembrie au participat Daniel Barbu, care era ministru al Culturii, şi secretarul de stat Florin Aurel Moţiu de la Ministerul Justiţiei. Daniel Barbu a subliniat faptul că, prin adoptarea proiectului de lege, niciuna dintre prevederile legale româneşti nu este încălcată. Florin Aurel Moţiu a prezentat poziţia oficială a Ministerului Justiţiei: favorabilă proiectului de lege.

În cadrul audierilor care au avut loc în data de 24 septembrie au fost invitaţi ministrul Mediului, Rovana Plumb, şi Gheorghe Duţu, preşedinte Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Rovana Plumb şi-a exprimat susţinerea pentru proiectul de lege. Punctul de vedere al ANRM a fost favorabil proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană.

* În perioada 24 – 26 septembrie s-au deplasat la Roşia Montană preşedintele Comisiei, Darius Vâlcov, dar şi parlamentarii Haralambie Vochiţoiu, Andrei Dominic Gerea, Ioan Chelaru, Petru Ehegartner, Toni Greblă, Alexandru Vegh, Tudor Ciuhodaru, Mircea Dolha, Gheorghe Emacu, Florin Iordache, Korodi Attila şi Ştefan Viorel.

Lucrările Comisiei la Roşia Montană au început pe data de 25 septembrie cu vizitarea perimetrului minier. Delegaţia parlamentară, condusă de senatorul Darius Vâlcov, a vizitat, printre altele, staţia pilot de tratare a apelor acide care funcţionează deja în Roşia Montană şi este deschisă publicului, zona protejată Tau Gauri, amenajată pentru vizitarea turistică, zona protejată Cârpeni, zonă de cercetare arheologică, cariera Cetate, cariera Cârnic.

De asemenea, au mai vizitat şi Piatra Despicată – monument al naturii, propus pentru strămutare. Aria naturală protejată a fost cuprinsă în 1956 în lista monumentelor naturii. În anul 2001 s-a primit acceptul de relocare a acesteia într-o zona protejată, în zona Piatra Corbului, care se află la o distanţă de aproximativ 300 m. Delegaţia s-a întâlnit acolo şi cu reprezentanţi ai sindicatului „Viitorul Mineritului” şi cu alte ONG-uri pro minerit. Parlamentarii au avut întâlniri şi cu reprezentanţi ai unor asociaţii şi fundaţii din oraşul Câmpeni care sunt contra proiectului.

* În ziua de 26 septembrie, au fost invitate la audieri 27 de persoane, reprezentanţi ai unor ONG-uri şi cele care au solicitat prezenţa pe site-ul www.comisiarosiamontana.ro. De asemenea, au fost trimise 11 invitaţii la ONG-uri care sunt împotriva proiectului.

* Dezbaterile au început cu Eduard Sorin Pantilimon, inginer aeronautică, opozant al proiectului de lege, care a adus în discuţie problema Muzeului Aurului, de la Brad. Inginerul Florin Lucian Potra a vorbit despre lipsa unui Business Plan care să stea la baza proiectului aflat în discuţie şi de garanţiile băneşti pe care le consideră insuficiente.

* Liviu Georgescu, inginer în îmbunătăţiri funciare şi ingineria mediului, a subliniat că în momentul acesta nu există argumente pro exploatare la Roşia Montană.

* Ştefan Vianu, profesor Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, a susţinut că acest proiect contravine, în mod direct, Constituţiei României şi că ”nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor”.

* Afrodita Iorgulescu, matematician şi fost profesor la Facultatea de Cibernetică şi Informatică Economică, Academia de Studii Economice, a vorbit despre existenţa unui grup mare din ASE care din 2002 susţine cu argumente că acest proiect nu este de interes naţional, iar din punct de vedere economic nu este viabil.

*** Reprezentanţi ai Guvernului – la audieri

* La audierea din 30 septembrie au fost invitaţi Dan Şova, ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructura de Interes Naţional şi Investiţii Străine, şi Robert Cazanciuc, ministru al Justiţiei.

În opinia lui Şova, statul român este vulnerabil doar dacă nu se face proiectul, având în vedere faptul că în cazul în care firma Roşia Montana Gold Corporation se află în incapacitate financiară ori dacă nu respectă condiţiile de mediu şi de protecţie a patrimoniului cultural, licenţa se anulează.

Ministrul Robert Cazanciuc a ţinut să precizeze faptul că Ministerul Justiţiei analizează doar raţiunile de legalitate ale unui proiect legislativ, iar acest proiect de lege, din punctul lor de vedere, nu încalcă niciun text imperativ. Cu toate acestea, în timpul întâlnirii cu membrii comisiei, au fost aduse în discuţie o serie de vulnerabilităţi ale proiectului legislativ legate, în special, de aplicabilitatea acestuia. Ministrul a precizat că nu există o lege care să interzică introducerea unor ”reglementări speciale, cu un anumit caracter particular”, continuând însă prin a afirma faptul că în ipoteza în care actul, în forma în care le-a fost prezentat pentru aviz, ar ajunge la Curtea Constituţională, ar exista un asemenea risc.

El a atras atenţia şi asupra altor ambiguităţi în text în ceea ce priveşte numărul mediu de locuri de muncă, garanţia unei compensaţii rezonabile pentru statul român sau parametrii relevanţi ai legislaţiei fiscale, precum şi exproprierile.

În ziua de 1 octombrie, Comisia şi-a desfăşurat lucrările avându-l ca invitat pe Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget. Acesta a precizat că proiectul a fost abordat strict din punct de vedere bugetar, iar din această perspectivă există beneficii întrucât din 2007 România nu mai încasează redevenţe pentru aur, toate minele de aur fiind închise.

Pe 2 octombrie, la Comisie au venit ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, şi Jack Goldstein, cercetător şi inventator.

Ministrul Dragnea a afirmat că MDRAP a luat decizia de aprobare a proiectului de lege ţinând cont de două direcţii principale.

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.