EUR
4,84 RON
(-0.02%)
USD
4,25 RON
(+0.3%)
GBP
5,32 RON
(+1.16%)
CHF
4,53 RON
(+0.11%)
BGN
2,47 RON
(-0.07%)
BYN
1,76 RON
(+0.36%)
CAD
3,13 RON
(+0.71%)
RSD
0,04 RON
(-0.02%)
AUD
2,96 RON
(+0.6%)
JPY
0,04 RON
(+0.34%)
CZK
0,18 RON
(+0.17%)
INR
0,06 RON
(+0.68%)

Ascensiunea extremei drepte, principala ameninţare la adresa proiectului european

Proiectul european, lansat cu succes după cel de-al Doilea Război Mondial, se confruntă, probabil, cu cea mai mare ameninţare din istoria sa, pericol accentuat în 2013: ascensiunea partidelor de extremă dreapta, care riscă să submineze Uniunea Europeană din interior şi care ar putea constitui principala miză a alegerilor pentru legislativul comunitar din luna mai a anului viitor.

Creşterea în popularitate a formaţiunilor de extremă dreapta în mai multe ţări membre ale UE, relevată la alegeri sau în sondajele de opinie, s-a produs în contextul crizei economice prelungite, măsurilor dure de austeritate şi erodării încrederii unei părţi semnificative a cetăţenilor în capacitatea instituţiilor europene şi partidelor tradiţionale de a oferi soluţii palpabile la probleme acute, precum lipsa locurilor de muncă şi degradarea standardelor de viaţă.

Potrivit unui recent sondaj Gallup Europe, numai 30% dintre cei chestionaţi şi-au exprimat o părere pozitivă despre UE, comparativ cu nivelul de 70% în urmă cu 20 de ani, autorii cercetării concluzionând că „proiectul european nu a fost niciodată în istoria sa atât de nepopular”.

Nesiguranţa în plan economic şi social, dublată de suspiciunile tot mai numeroase privind integrarea europeană, imigraţia, islamul sau multiculturalismul, a condus, astfel, la creşterea popularităţii extremei drepte în Europa – din Grecia, ţara cel mai puternic afectată de criză, până în Franţa şi statele nordice. Experţii sunt de părere că actuala criză le-a oferit partidelor populiste şi naţionaliste şansa de a-şi curăţa şi moderniza retorica, adaptând-o noului context.

Formaţiunile de extremă dreapta susţin că imigraţia a dus la scăderea salariilor pentru lucrători şi la creşterea ratei şomajului şi a influenţat negativ sistemul beneficiilor sociale. Aceste partide afirmă că Europa şi statele membre îşi văd erodată identitatea din cauza înmulţirii imigranţilor, în special a celor musulmani.

Potrivit unui sondaj din această toamnă, în Franţa, Frontul Naţional (FN), partid naţionalist şi xenofob condus de Marine Le Pen, este cotat cu aproape un sfert din intenţiile de vot, depăşindu-i pe conservatorii din opoziţie şi pe socialiştii aflaţi la guvernare. În Olanda, Partidul Libertăţii (PVV), în fruntea căruia se află extremistul Geert Wilders, conduce de asemenea în sondajele de opinie.

Este de aşteptat totodată ca partide eurosceptice sau chiar anti-UE să câştige teren în Grecia, Austria, Suedia, Danemarca sau Polonia, în timp ce Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP, anti-imigraţie), condus de Nigel Farage, este cotat chiar ca posibil câştigător la alegerile europene în Regatul Unit.

Printre obiectivele generale urmărite de extrema dreaptă se numără renunţarea la moneda unică europeană, înlăturarea autorităţii Bruxellesului asupra bugetelor naţionale sau blocarea proiectului integrării, proiect care a fost susţinut şi aplicat cu idealism de două generaţii de politicieni europeni.

Pentru a-şi spori şansele în perspectiva alegerilor pentru PE din luna mai a anului viitor, Frontul Naţional din Franţa şi Partidul Libertăţii din Olanda au lansat în noiembrie o alianţă paneuropeană a formaţiunilor de extremă dreapta, promiţând să „omoare monstrul de la Bruxelles”. Principalele două viziuni pe care cele două formaţiuni le au în comun sunt politica anti-imigraţie şi politica anti-europeană.

Cele două partide şi liderii lor încearcă să profite de valul de euroscepticism şi să introducă în PE un ‘cal troian’, pentru a bloca din interior mecanismul de luare a deciziilor. Marine Le Pen, care a prevestit că Uniunea Europeană se va prăbuşi la fel ca Uniunea Sovietică, a spus că obiectivul este de a ignora Bruxellesul şi de a reda libertatea naţiunilor şi popoarelor din Europa.

Scopul alianţei dintre FN şi PVV este să aducă alături Partidul Democrat (anti-imigraţie) din Suedia, de asemenea în creştere în sondaje, Partidul Popular Danez (anti-imigraţie), Partidul Libertăţii din Austria, care a obţinut peste 20% din voturi la alegerile naţionale recente, Vlaams Belang (separatişti flamanzi) din Belgia şi Liga Nordului din Italia.

Potrivit unor sondaje, extrema dreaptă ar putea obţine până la o treime din totalul locurilor din Parlamentul European. Acest lucru le-ar lăsa în continuare partidelor tradiţionale – popularii, social-democraţii şi liberalii – suficienţi eurodeputaţi pentru a deţine controlul. Dar, pentru ca Parlamentul European să formeze o majoritate credibilă, toate aceste partide tradiţionale vor fi nevoite să colaboreze mult prea îndeaproape raportat la sănătatea democraţiei.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata