La ce e bună cânepa? Profesorul Valeriu Tabără ne spune tot ce trebuie să ştim despre „comoara uitată a românilor”

  • Povestea cânepii la români – episodul 2

La nivel mondial au fost identificate 25.000 de produse obţinute din cânepă, sau în care cânepa reprezintă una din componente, scrie agrointel.ro. Cu ajutorul profesorului Valeriu Tabără,  actualmente profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, enumerăm câteva din întrebuinţările cânepii şi începem desigur, cu cea care a consacrat-o, obţinerea de ţesături.

“E o ţesătură aspră, dar în acelaşi timp e o ţesătură care nu se împacă deloc cu apa. În momentul în care ai aşezat-o, automat ea o absoarbe. Este extraordinar de higroscopică. Asta este una din calităţile ei. Apoi, este o plantă excepţională în schimbul de gaze între corp şi mediul exterior. N-o să transpiri niciodată într-o haină de cânepă. De-asta se şi făceau cearşafuri de cânepă. Niciodată nu se transpiră în ele.

Eu am avut şi pantaloni, acasă chiar mai am nişte prosoape ţesute de maică-mea. Pe vremea lui Ceauşescu lenjerie de pat nu găseai, dar produse de cânepă da, aşa cum se găseau şi foarte multe produse de in. Uitaţi-vă că în momentul de faţă nici in nu prea mai găsim. Inul e în aceeaşi situaţie. În clipa de faţă ţesăturile de cânepă sunt nişte produse de lux, ca şi cele de in”, spune profesorul Tabără pentru revista Agrointeligenţa.

Prima hârtie din istoria lumii a fost obţinută din plante de cânepă, în China, înainte de a se fi folosit lemnul de dud. În istorie, hârtia de cânepă s-a folosit pentru tipărirea de bancnote. În prezent o hârtie de calitate superioară, una din cele mai bune din lume, încă se fabrică din cânepă în Franţa, asta deoarece fibra de cânepă are 90% celuloză de excepţională calitate.

Ca un produs secundar rezultat în procesul de obţinere a fibrelor de cânepă, era puzderia care rămânea de la meliţat, folosită la Sânnicolau Mare pentru fabricarea de plăci aglomerate, exportate inclusiv în Marea Britanie.

 

  • Rămăşiţele, bune pentru cărămizi

În prezent, din rămăşiţele de cânepă se fabrică în anumite ţări cărămizi uşoare, în care resturile lemnoase de cânepă sunt presate în matriţe, împreună cu anumiţi lianţi. În ţările nordice se construiesc case de cânepă, eco, fie din panouri, fie din cărămizi de cânepă. În plus, cânepa este o plantă energetică de mare forţă, care ar putea să salveze păduri întregi de la defrişare anual, dacă ar fi percepută la adevărata ei valoare.

Un kilogram de tulpini de cânepă cu fibra pe ele este egală ca putere calorică cu un litru de motorină. Un hectar de cânepă produce în circa 120-130 de zile, cantitatea de lemn egală cu creşterea anuală a unui hectar de pădure de molid. Valeriu Tabără cunoaşte câteva zone unde cânepa e folosită în acest scop.

“Podgoria de la Jidvei a înfiinţat o cultură de cânepă pentru producţia energetică, pe care pare-mi-se că o folosesc pentru generarea de căldură. În nordul Moldovei, în judeţul Botoşani, prin câmpia Jijiei, în mare parte oamenii cultivau cânepă şi-o cultivau manual, pentru obţinerea de lemn pentru iarnă. Beţele de cânepă rămase de la obţinerea seminţei, se foloseau pentru încălzire, fiindcă dau o căldură extraordinară”, explică profesorul Tabără.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.