Raportul MCV critică intenţia Parlamentului de a amenda Codul Penal, evidenţiind însă progrese în multe domenii

Amendamentele ‘pripite şi netransparente’ la Codul Penal din decembrie au suscitat preocupări ample, fiind o provocare fundamentală la regimul legal pentru combaterea corupţiei, menţionează raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare privind progresele înregistrate de România în combaterea corupţiei şi reforma justiţiei, a declarat luni, la Bruxelles, un oficial UE sub protecţia anonimatului.

Pe de altă parte, documentul, ce va fi dat publicităţii miercuri, evidenţiază că România a făcut progrese în multe domenii faţă de precedentul raport în special în privinţa instituţiilor-cheie şi că bilanţul instituţiilor juridice şi de integritate a rămas pozitiv.

Schimbările legislative necesare au rămas în direcţia cea bună şi au avut loc în spiritul unei bune cooperări între Bucureşti şi Bruxelles ‘datorită unei atmosfere politice mai calme din primăvara lui 2013’, notează documentul de circa 40 de pagini, potrivit sursei citate.

Citeste si:  De la 1 septembrie, MS simplifică eliberarea documentelor personalului medical

Raportul va menţiona, pe de altă parte, faptul că preocupările Comisiei Europene faţă de independenţa justiţiei se menţin şi că sunt multe exemple de rezistenţă la măsuri anticorupţie şi privind integritatea la nivel politic şi administrativ.

Amendamentele ‘pripite şi netrasparente’ la Codul Penal din decembrie 2013 ale Parlamentului au suscitat preocupări ample, fiind ‘o provocare fundamentală la regimul legal pentru combaterea corupţiei’, a mai declarat oficialul UE citat. Practic, chiar dacă Curtea Constituţională a declarat amendamentele neconstituţionale, faptul că acestea au existat va fi unul dintre cele mai importante puncte critice ale raportului MCV.

Documentul va conţine şi referiri la procedurile numirilor şefului Parchetului General şi al procurorului şef al DNA, precizând că acestea au arătat ‘o imagine amestecată’. ‘Unele proceduri s-au derulat într-un mod deschis, transparent şi bazat pe merite, iar altele au dat naştere la critici din cauza amestecului politic’, a menţionat sursa citată.

Citeste si:  Palatul din inima Sibiului - Muzeul Brukenthal, printre cele mai vechi din Europa

Rezilienţa instituţiilor anticorupţie cheie în faţa presiunii susţinute a arătat că abordarea reformei a prins rădăcini în secţiuni importante ale societăţii româneşti. În contrast, modul în care au fost abordate în Parlament ‘pietrele de temelie ale reformei’ a reamintit faptul că nu există un consens în urmărirea obiectivelor MCV şi a reflectat îndoieli mai largi privind profunzimea angajamentelor de a combate corupţia şi de a promova independenţa justiţiei, mai menţionează raportul.

Raportul va conţine şi referiri la problema campaniilor din presă la adresa sistemului judiciar, care a fost una dintre noutăţile absolute din precedentul raport din ianuarie 2013. Documentul va menţiona ‘atacuri din partea presei şi a politicienilor’ la adresa sistemului judiciar, precizând că este normal să aibă loc dezbateri dar că reprezintă o problemă ‘practicile lipsite de etică şi campaniile orchestrate’.

Citeste si:  ANM: Precipitaţii mixte şi intensificări ale vântului în întreaga ţară, de miercuri dimineaţă

De asemenea, raportul mai menţionează că noul statut al parlamentarilor şi Codul de Conduită au adus numai ‘schimbări limitate în modul în care parlamentul reacţionează la decizii privind integritatea’, a afirmat oficialul UE.

Raportul referitor la România nu va preciza data următorului document din cadrul MCV, întrucât aceasta urmează să fie stabilită de către noua Comisie Europeană, care se va forma după alegerile europene din acest an. În principiu, următorul raport ar urma să fie prezentat după un an. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata