Raportul MCV va fi adoptat şi prezentat miercuri de Comisia Europeană

41

Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) va fi adoptat miercuri, 22 ianuarie, de Comisia Europeană şi prezentat în aceeaşi zi de Mark Gray, purtător de cuvânt al CE.

‘Rapoartele vor prezenta într-un mod foarte obiectiv ce s-a realizat şi ce trebuie încă făcut, vor include o serie de recomandări concrete pentru viitor. Multe dintre punctele care sunt de aşteptat vor fi acoperite, evident, cele patru condiţionalităţi, dar şi chestiuni precum statul de drept sau alte probleme mai ample”, a declarat luni Mark Gray.

România a făcut progrese în multe domenii, dar rămân îngrijorări cu privire la independenţa justiţiei, se arată în proiectul raportului MCV .

„Această evaluare arată că România a făcut progrese în multe domenii de la precedentul raport MCV. Istoricul instituţiilor cheie judiciare şi de integritate a rămas pozitiv. Necesarele şi mult aşteptatele schimbări legislative au rămas pe drumul cel bun, iar spiritul de cooperare dintre instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei ajută la abordarea problemelor manageriale”, se menţionează în document.

Citeste si:  Doar 72 candidaţi din 3.200 au trecut prima probă de admitere în magistratură

În proiectul de raport se remarcă faptul că România a beneficiat de „o atmosferă politică mai calmă” începând din primăvara anului 2013, dar că rămân îngrijorări cu privire la independenţa justiţiei, fiind multe exemple de rezistenţă la măsuri de integritate şi anticorupţie, la nivel politic şi administrativ.

„Grăbitul şi netransparentul amendament la Codul penal din decembrie 2013 a stârnit o îngrijorare larg răspândită ca o provocare fundamentală a regimului juridic în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi promovarea integrităţii”, se arată în proiect, făcându-se totodată referire şi la faptul că CCR a declarat neconstituţionale schimbările ce s-au dorit a fi aduse Codului penal.

„Importanta măsură a numirilor cheie arată o imagine mixtă, cu unele proceduri care se desfăşoară în mod deschis, transparent şi bazat pe merite, în timp ce altele sunt deschise criticilor pe motiv de interferenţe politice. Această imagine are consecinţe asupra măsurii în care procesul de reformă din România poate fi văzut ca unul durabil. Capacitatea de rezistenţă a instituţiilor cheie anticorupţie în faţa unor presiuni susţinute a arătat că reforma a prins rădăcini în zone importante ale societăţii româneşti. În contrast, promptitudinea cu care pietrele de temelie ale reformei ar putea fi răsturnate în Parlament a servit ca un memento că nu există un consens cu privire la urmărirea obiectivelor MCV”, se arată în raport, care menţionează şi îndoielile cu privire la profunzimea angajamentului în combaterea corupţiei şi promovarea unui sistem judiciar independent.

Citeste si:  CE aprobă un program de 521.000 de euro pentru promovarea vinurilor româneşti în Belarus şi Azerbaidjan

Documentul apreciază că noul statut al parlamentarilor şi Codul de conduită au adus numai „schimbări limitate în modul în care parlamentul reacţionează la decizii privind integritatea”.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sunt instituţiile judiciare ce beneficiază de aprecieri în raportul MCV, în timp ce la adresa Parlamentului sunt aduse critici, iar Curtea Constituţională a României (CCR) este văzută ca „un important arbitru”.

„Provocarea autorităţii Curţii Constituţionale din vara lui 2012 nu s-a mai repetat, iar Curtea şi-a consolidat, mai degrabă, rolul de important arbitru. Curtea va continua să aibă un rol cheie în apărarea principiilor statului de drept, precum separaţia puterilor în stat, inclusiv în ceea ce priveşte orice viitoare discuţie despre revizuirea Constituţiei”, se arată în proiectul raportului.

Citeste si:  Scandalul de la UMF Iaşi: Ministrul Cîmpeanu acuză o fraudă la nivelul personalului administrativ; rectorul demisionează

Acesta face referiri şi la dezbaterile privind modificarea Constituţiei, arătându-se că trebuie să se ţină cont în acest caz de punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata