Adrian Mitroi: Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic

25

Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic, afirmă Adrian Mitroi, membru al conducerii CFA România, în calitate de lector, Investiţii şi Finanţe Comportamentale, la Academia de Studii Economice.

Acesta a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre balanţa de plăţi, fluxul de investiţii străine directe (ISD), creditele neperformante şi inflaţie.

AGERPRES: Creditele intragrup din noiembrie 2013 au crescut volumul investiţiilor străine directe în primele 11 luni ale anului trecut. Cum vi se pare dinamica investiţiilor străine directe?

Adrian Mitroi: Refluxul de dezintermediere este de neoprit, mai ales în sectoarele care nu mai au potenţial. Capitalul asiatic este cel important de utilizat, este cel cu cea mai mare răbdare, pro industrie şi construcţie pe termen lung de avantaj comparativ. Capitalul european vine doar prin fonduri şi nu direct – cel care ar fi creat joburi productive, adevărate, sustenabile, bine plătite, competitive. Economiile de sursă ale acestui capital au nevoie la fel de mult de aceste fonduri, deci competiţia s-a mutat din planul ţărilor de destinaţie în planul competiţiei între ţări dezvoltate şi ţări în dezvoltare.

Citeste si:  Impozitul pe mai multe case a fost introdus. Cuantumul e mai mare decât cel anunţat iniţial

AGERPRES: Au tot apărut voci care spun că avem un deficit mic de cont curent. Nu credeţi că, de fapt, acest deficit mai mic este dat, în special, de lipsa ISD-urilor şi că nu este creat de balanţa import/export?

Adrian Mitroi: Logica dumneavoastră este corectă. Combinaţia bună a momentului (2222 – pentru creştere, inflaţie şi cele două deficite) cu un curs uşor depreciat este tot ce putem face bine acum din punct de vedere al mixului de macro politici. Macrostabilitatea economică locală este expusă la posibile contre dinspre politic. Din plan extern, anul 2014 va fi unul dificil pentru pieţele în dezvoltare. Economiile din Argentina, Turcia, Brazilia, Filipine, Africa de Sud, Rusia, China şi India pierd din viteză în favoarea ţărilor mai dezvoltate (cine ar fi crezut asta acum ceva timp?). În plus, cel mai riscant factor nou este corelaţia nefericită a acestor evenimente.

Citeste si:  Valentine's Day îşi are originile în Antichitatea romană

O regulă dură a finanţelor moderne spune că în piaţa aflată în corecţie, corelaţia între valorile activelor şi afacerilor ţine să crească, adică strategia de diversificare – de speranţă că nu toate plasamentele merg prost în acelaşi timp, îşi pierde din eficienţă. În faţa acestui risc global, cei ca noi, mai puţin vinovaţi şi cu temele de macrostabilitate mai bine făcute, plătesc consecinţele neintenţionate. De exemplu, presiunea uşoară dar susţinută pe valoarea activelor financiare şi a monedelor.

Presiunea pe monedele emergente va continua în primul rând din cauza incertitudinii dinspre cei doi mari jucători economici ai lumii, SUA şi China. În acest context global economic, dar şi politic, mai degrabă incert, cred că noi avem o fereastră bună de oportunitate să folosim accizele mai mari pentru proiectele strategice de infrastructură şi să scădem CAS, pro business.

Citeste si:  BNR ar putea menţine dobânda de politică monetară la 6,25%

Ce pierdem la accize sigur câştigăm la curs valutar şi la cel al petrolului. Un lucru este cert de acum, nu avem motive să mai întârziem reformele de fond. Economic, situaţia globală nu se îndreaptă nici repede nici uşor.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata