Mihai Udroiu: Arestul la domiciliu, pedepse mai blânde la infractorii primari şi aspre la recidivişti – noutăţile noilor coduri

Judecătorul Mihai Udroiu, membru al Comisiei de elaborare a noilor coduri, explică, într-un interviu acordat AGERPRES, care sunt principalele modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală, care vor intra sâmbătă în vigoare – arestul la domiciliu, o singură cale de atac, judecătorul de drepturi şi libertăţi şi cel de cameră preliminară, precum şi pedepse mai blânde pentru infractorii primari şi mult mai aspre pentru cei care comit concurs de infracţiuni şi recidivişti.

Mihai Udroiu susţine în interviu că nu se impune o amânare a intrării în vigoare a celor două coduri deoarece „peste două săptămâni, peste o lună, peste trei luni sau peste un an, sistemul este la fel de bine pregătit”.

 

AGERPRES: La 1 februarie vor intra în vigoare noile coduri – penal şi de procedură penală. Care este impactul lor asupra societăţii în general?

Mihai Udroiu: În primul rând, noul Cod penal aduce o viziune armonizată a legislaţiei penale cu legislaţiile penale din statele membre al UE şi pe de altă parte realizează o uniformizare a incriminărilor şi a dispoziţiilor de drept penal din legislaţia specială cu cele din Codul penal, ceea ce nu exista până în acest moment în România (de pildă, au fost corelate cu noul Cod penal peste 300 de legi speciale cu dispoziţii penale).

În privinţa Codului de procedură penală, pe de o parte, sunt reglementate dispoziţii mai flexibile care să asigure celeritatea procesului penal, pe de altă parte, în anumite zone foarte sensibile, cum ar fi măsurile preventive sau tehnicile speciale de supraveghere şi cercetare, sunt reglementate instituţii previzibile astfel încât măsurile de supraveghere tehnică sau măsurile preventive să fie adaptate standardelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

 

AGERPRES: Ce înseamnă pentru România?

Mihai Udroiu: Ca impact general, înseamnă că ne plasăm într-o structură de coduri moderne, europene, având în vedere că noi aveam un cod din 1969, care nu era adaptat exigenţelor jurisprudenţei actuale şi în special dezvoltărilor în materia drepturilor omului a CEDO.

 

AGERPRES: Care va fi impactul pentru sistemul judiciar, cel care le va aplica?

Mihai Udroiu: Primul impact va fi unul mai dureros, în sensul că sistemul judiciar va trebui să tranşeze problema legii penale mai favorabile în cauzele în care s-a pronunţat deja o hotărâre definitivă, iar apoi, pentru procesele în curs, inclusiv sub aspectul instituţiilor autonome, cum ar fi concursul de infracţiuni, recidiva sau prescripţia. Astfel, se va înregistra pentru prima parte de timp, după intrarea în vigoare a codurilor, o creştere a volumului de dosare, în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile după rămânerea definitivă a hotărârii, iar, pe de altă parte, o serie de probleme de drept referitoare la legea penală mai favorabilă cu privire la cauzele în curs, inclusiv din perspectiva determinării limitelor de pedeapsă, precum şi a conţinutului constitutiv al infracţiunilor sau a incidenţei în unele cazuri care se află de mult timp pe rolul instanţelor sau al parchetelor, a instituţiei prescripţiei răspunderii penale.

Citeste si:  Protest inedit: papuci cu noroi aşezaţi în faţa sediului companiei de apă

 

AGERPRES: Dar pentru cetăţeni?

Mihai Udroiu: Cred că va fi un proces mai flexibil, cu o serie de reguli procedurale mult mai transparente, cu asigurarea garanţiei victimelor de a participa în cadrul procedurilor penale, cu un sistem de măsuri preventive mult mai adaptat decât cel din actualul Cod de procedură penală, prin coerentizarea unor instituţii sau prin introducerea unor măsuri preventive noi cum este arestul la domiciliu.

 

AGERPRES: Pentru anchetă şi procesul de judecată care sunt noutăţile?

Mihai Udroiu: Pentru faza de urmărire penală dispare etapa actelor premergătoare. Prin urmare toate probele se vor strânge numai în cursul procesului penal, într-un cadru foarte normat, cu reguli procedurale mult mai bine definite. Pe de altă parte, sunt create instituţii noi cum ar fi audierea anticipată în cursul urmăririi penale, instituţia judecătorului de drepturi şi libertăţi care se pronunţă cu privire la măsurile preventive, măsurile asiguratorii, supravegherea tehnică sau alte mijloace care sunt invazive în dreptul la viaţă privată. De asemenea, instituţia judecătorului de cameră preliminară, care verifică legalitatea trimiterii în judecată, legalitatea probelor administrate şi a actelor procesuale din cursul urmăririi penale.

Pentru faza de judecată, dispar soluţiile de restituire. Astfel că odată trecută cauza prin camera preliminară este exclusă soluţia de restituire, deoarece toate problemele de drept procesual penal din cursul urmăririi penale sunt tranşate într-o procedură de maxim 60 de zile în camera preliminară. În momentul în care cauza trece din camera preliminară în faza de judecată judecătorul rămâne doar să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului trimis în judecată. Pe de altă parte, acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o instituţie nouă, de tradiţie anglo-saxonă, care permite ca în cauzele în care inculpatul îşi recunoaşte vinovăţia să se încheie acest nou tip de act de sesizare a instanţei, care permite ca odată stabilită vinovăţia acestuia şi faptul că inculpatul agreează propunerea procurorului cu privire la pedeapsă şi individualizare a acesteia să se sesizeze direct instanţa astfel încât procesele în aceste cauze să fie semnificativ scurtate.

Citeste si:  CAB: Nelu Iordache, judecat în stare de arest la domiciliu

AGERPRES: Care vor fi căile de atac?

Mihai Udroiu: Dispare recursul ca şi cale ordinară de atac. Rămâne doar apelul, singura cale ordinară de atac. Deci nu vom mai avea un sistem în triplu grad de jurisdicţie ci în dublu grad. După o pronunţare a hotărârii în primă instanţă există o singură cale de atac a apelului, iar după această cale de atac, hotărârea rămâne definitivă, ceea ce contribuie la scurtarea în mod semnificativ a procesului penal.

 

AGERPRES: Care sunt principalele modificări pentru cetăţeni?

Mihai Udroiu: Dacă sunt implicaţi în cadrul procedurilor penale în calitate de victimă, pot să-şi angajeze avocat, pot să consulte dosarul, pot solicita probe şi invoca nulităţi în cursul urmăririi penale, pot să fie notificaţi cu privire la faptul că inculpatul a fost arestat, precum şi cu privire la punerea acestuia în libertate. Pot să fie notificaţi cu privire la posibilitatea acordării statutului de victimă protejată, şi, pe cale de consecinţă, pot beneficia de măsuri de protecţie în vederea asigurării anonimatului. Dacă sunt implicaţi în cadrul procedurilor penale în calitate de suspecţi sau inculpaţi vor exista garanţii mult mai efective ale dreptului la apărare inclusiv prin posibilitatea consultării dosarului, prin posibilitatea participării la fiecare act de urmărire penală.

În ceea ce priveşte măsurile preventive noi – arestul la domiciliu presupune posibilitatea ca judecătorul de drepturi şi libertăţi să priveze o persoană de libertate fără să o trimită în penitenciar, ci să-i interzică dreptul de a părăsi locuinţa în care îşi desfăşoară în mod curent viaţa privată. În acest fel, cheltuielile cu persoanele aflate în penitenciare se vor reduce în mod semnificativ, prin raportare la persoanele care nu vor mai fi supuse măsurii arestării preventive, ci măsurii arestului la domiciliu.

Noul Cod penal reglementează o plajă mult mai diversificată în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei prin reglementarea următoarelor instituţii: renunţarea la aplicarea pedepsei – atunci când nu este oportună aplicarea unei pedepse, deşi a fost comisă o infracţiune; amânarea aplicării pedepsei – când pedeapsa este doar stabilită, dar nu şi executată, un fel de suspendare condiţionată a executării pedepsei, dar cu garanţii mult mai concrete; suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei – cu un rol important al serviciului de probaţiune în verificarea măsurilor de supraveghere. Se măreşte astfel aria de individualizare a pedepsei cu soluţii adecvate şi adaptate exigenţelor europene în privinţa individualizării pedepsei.

Citeste si:  Georgică Cornu, arest la domiciliu pentru 30 de zile

 

AGERPRES: Pentru minori ?

Mihai Udroiu: Minorii nu vor mai fi condamnaţi la pedepse, ci numai la măsuri educative privative sau neprivative de libertate, restructurate radical, cu toate măsurile educative neprivative de libertate noi astfel încât să se asigure, pe de o parte, represiunea penală ca urmare a comiterii unei fapte, iar, pe de altă parte, regimul educativ şi preventiv al măsurilor educative.

 

AGERPRES: Va fi evitată astfel delincvenţa juvenilă?

Mihai Udroiu: Prin implicarea serviciului de probaţiune şi prin monitorizările la care sunt supuse persoanele care au comis infracţiuni şi cărora li se aplică o măsură educativă neprivativă de libertate există o posibilitate concretă de a se reduce riscul recidivei.

 

AGERPRES: Care sunt modificările referitoare la accidentele de circulaţie?

Mihai Udroiu: În cazul în care persoana care a condus un autovehicul pe drumurile publice, sub influenţa alcoolului, potrivit actualului cod i se stabilea alcoolemia şi se determina dacă fapta acestuia este de natură penală sau contravenţională în funcţie de un calcul retroactiv al alcoolemiei, care era un calcul pur teoretic. În noul Cod penal se va determina vinovăţia în funcţie de alcoolemia în sânge la momentul recoltării, iar nu pe baza unui calcul retroactiv, pur teoretic.

Deci se determină mult mai precis nivelul alcoolemiei şi condiţiile în funcţie de care se apreciază dacă fapta este sau nu este infracţiune. Dacă se comite un accident de circulaţie cu un conducător auto care, din greşeală, din neglijenţă, accidentează un pieton şi numărul de îngrijiri medicale pentru vătămările corporale nu depăşeşte 90 de zile, atunci va fi un litigiu pur civil între acestea, evitându-se riscul de discuţii cu privire la posibilitatea retragerii plângerii prealabile în schimbul asigurării unei sume de bani victimei ca mijloc de constrângere a persoanei care a comis fapta din greşeală, pentru a evita existenţa unui cazier judiciar.

Însă în ceea ce priveşte această infracţiune de vătămare din culpă rămâne foarte important ca şoferul să nu fi comis fapta sub influenţa băuturilor alcoolice sau altor substanţe ori în desfăşurarea altei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune, caz în care regimul este exact ca în vechiul Cod de sancţionare indiferent de numărul de îngrijiri medicale care rezultă din vătămarea corporală din culpă. În privinţa uciderii din culpă la conducătorii auto, lucrurile sunt similare cu vechiul Cod penal.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata