Legea Insolvenţei se modifică prin intrarea în vigoare a noilor coduri Penal şi de Procedură Penală

Legea Insolvenţei va suferi o serie de modificări prin intrarea în vigoare a noilor coduri Penal şi de Procedură Penală, la 1 februarie, cum ar fi, spre exemplu, lărgirea sferei infracţiunilor contra patrimoniului şi adăugarea de infracţiuni noi (de corupţie şi evaziune fiscală), se arată într-un comunicat al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), remis vineri .

‘Intrarea în vigoare a noilor coduri Penal şi de Procedură Penală va avea un impact major asupra sistemului juridic ca întreg, influenţând pe alocuri şi domeniul insolvenţei, chiar dacă nu într-o măsură atât de mare. Practic, vor fi amendate câteva dintre articolele Legii 85/2006, în special art. 36 şi art. 53’, a declarat Vasile Godâncă-Herlea, asociat coordonator al CITR.

Citeste si:  BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 2,50%

Astfel, articolul 36 din Legea 85/2006 prevedea că, în momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, vor fi suspendate ‘toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită’ formulate împotriva societăţii debitoare. Prin modificările aduse de cele două noi coduri, vor face excepţie de la această suspendare cazurile de judecare a acţiunilor civile în cadrul proceselor penale.

A doua modificare vizează art. 53 din Legea 85/2006. În forma anterioară modificării, articolul prevedea că toate bunurile înstrăinate de către administratorul judiciar/lichidator în cadrul procedurii insolvenţei sunt dobândite libere de sarcini de orice fel, cum ar fi ipoteci, garanţii mobiliare de orice fel, inclusiv de măsurile asigurătorii instituite în cursul procesului penal. Prevederea era extrem de utilă, facilitând valorificările de active în cadrul procedurii.

Citeste si:  In SUA, analiştii se aşteaptă ca rata şomajului să se apropie de 20%

Modificarea vizează parţial textul, arătând că bunurile se dobândesc libere de sarcini, însă se exceptează măsurile asigurătorii sau cele preventive luate în cursul procesului penal. Efectul este că acela care cumpără un bun pe care este pus un sechestru penal ar trebui să preia bunul cu acel sechestru, sau că administratorul judiciar să obţină ridicarea lui de către organele penale. Având în vedere că ambele variante sunt puţin probabile, această modificare va însemna practic o blocare a vânzărilor cu efecte nefaste asupra procedurii de insolvenţă.

Citeste si:  Liviu Dragnea: Începe să ne fie frică de ce poate face Guvernul Boc în organizarea alegerilor parţiale

Specialiştii CITR apreciază că, prin blocarea la vânzare a acestor bunuri, nu se asigură o recuperare efectivă a prejudiciului de către victimă, pentru că aceasta va avea acelaşi tratament la distribuiri, indiferent dacă există sau nu un sechestru. Prevederea devine astfel ‘inutilă din punctul de vedere al procesului penal, în schimb fiind de natură a îngreuna procedura insolvenţei’.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata